Traficul din București rămâne una dintre cele mai presante provocări ale Capitalei, în ciuda investițiilor majore în infrastrucura rutieră din ultimii ani. Datele recente indică faptul că timpul pierdut în aglomerație de șoferi este în continuare extrem de ridicat, iar percepția localnicilor este că situația nu s-a îmbunătățit, ci s-a agravato de la un an la altul.

București, printre cele mai congestionate orașe globale

Potrivit ediției din 2025 a TomTom Traffic Index, raport mondial realizat de tehnologie TomTom, Bucureștiul s-a menținut în 2024 în topul orașelor cu cel mai lent trafic urban din lume. Studiul analizează timpul mediu necesar pentru parcurgerea a 10 kilometri în mediul urban, indicator considerat esențial deoarece reflectă direct minutele pierdute zilnic de către șoferi.

În clasamentul celor 100 de orașe cu trafic cel mai lent, Capitala României se situează pe locul 11. Conform raportului, șoferii din București au nevoie, în medie, de 32 de minute și 28 de secunde pentru a parcurge o distanță de 10 km. În frunte se află orașul Barranquilla din Columbia, cu un timp de 36 de minute și 6 secunde, urmând Calcutta din India. La nivel european, doar Londra și Dublin înregistrează valori mai mari decât Bucureștiul.

Raportul arată de asemenea că, în cazul analizei timpului total pierdut anual în trafic, Bucureștiul ocupă locul patru într-un clasament de 50 de orașe, cu aproximativ 150 de ore pierdute de fiecare șofer anual. Doar Lima, Dublin și Mexico City depășesc Capitala României în acest sens.

„Atunci când timpul mediu pentru parcursul a 10 kilometri crește, povara nu se distribuie uniform”, concludează TomTom Traffic Index, subliniind impactul economic și social al blocajelor urbane.

Autostrada A0, aproape finalizată, dar fără efect semnificativ asupra aglomerației

Autostrada de centură A0, cu lungimea totală de 101 kilometri, este construită în proporție de aproximativ 75%. Segmentele sudice au fost finalizate și date în utilizare în perioada 2024–2025, în timp ce inelul nordic este doar parțial finalizat. Trei secțiuni, însumând circa 25 de kilometri, sunt în lucru și urmează să fie deschise traficului în 2026: Lotul 4 (DN3 Cernica – A2), Lotul 3 (Afumați – Cernica, parțial) și Lotul 1 (DJ601 – DN1 Corbeanca).

Deși autostrada a fost proiectată pentru a devia traficul de tranzit și a diminua presiunea asupra arterelor din oraș, datele și percepția șoferilor indică faptul că aglomerația din București nu a fost semnificativ redusă. Mulți localnici afirmă că nervii și timpul petrecut în trafic au devenit greu suportabile.

„Traficul nu e rău. E la nivelul în care îți urăști viața”

Discuțiile despre aglomerație în București au fost reluate recent pe platforma Reddit, unde șoferii și-au împărtășit experiențele zilnice.

„Traficul nu e rău. E la nivelul în care îți urăști viața”, a comentat un utilizator, în timp ce altul menționează că în familie se analizează mutarea din oraș din cauza congestionării.

„Nu doar că este extrem de aglomerat, ci și mulți oameni sunt nesimțiți și agresivi. O junglă în toată regula”, afirmă un alt locuitor. Unii consideră că transportul public rutier nu reprezintă o soluție viabilă: „Singurii norocoși sunt cei care pot circula doar cu tramvaiul sau metroul; restul, e oribil”.

Există și opinii care explică de ce mașina rămâne opțiunea preferată pentru mulți cetățeni.

„Optăm pentru mașină pentru că ne place. Este confortabil, uneori mai rapid”, explică un șofer, evidențiind inconveniente ale transportului public aglomerat.

Unii indică celor interesați de relocare în Capitală să opteze pentru locuințe situate în apropierea stațiilor de metrou, menționând că intervalele de vârf între 7–10 și 16–19 sunt cele mai dificile din punct de vedere al traficului.

Traficul și poluarea, o conexiune intens discutată

În ultimele zile, indicii de poluare în diverse zone ale Bucureștiului au înregistrat scăderi, fapt atribuit de unii bucureșteni reducerii traficului în perioada sărbătorilor.

„Imediat, calitatea aerului în București s-a îmbunătățit, fiind considerabilă de când traficul rutier a scăzut drastic”, observă un localnic.

Alții susțin că principala sursă a poluării nu constă în trafic, ci în arderile de deșeuri și cauciucuri.

„Principalul factor de poluare a aerului în București îl reprezintă arderea deșeurilor și cauciucurilor”, afirmă un comentator, în timp ce alții menționează că anumite zone prezintă mirosuri persistente pe timp de noapte, când traficul e aproape inexistent.

Dezbaterea continuă, însă majoritatea locuitorilor sunt de acord că traficul în București rămâne o provocare majoră, cu efecte directe asupra calității vieții.