Schimbările climatice și poluarea modifică aspectul Bucureștiului. În locul speciilor tradiționale, apar arbori rezistenți, precum Ginkgo Biloba, în timp ce spațiile verzi se rarifică.

Orașul se confruntă cu o extindere a suprafețelor uscate, zonele verzi tradiționale nemaiputând să se adapteze la noile condiții termoreglamentare. Numeroase specii de plante și arbori întâmpină dificultăți în a supraviețui în mediul urban actual.

Factorul principal îl reprezintă creșterea constantă a temperaturilor, care determină incapacitatea unor specii de a face față secetei din oraș.

Sistemele de irigație ale primăriilor nu asigură o rezolvare completă. Singura soluție viabilă este înlocuirea arborilor obişnuiţi cu soiuri mai rezistente la temperaturile extreme.

“Coniferele sunt afectate, în special în ultimii ani, în București. Seceta le provoacă probleme de sănătate severă. Și gardurile vii prezintă dificultăți. Recomand specii precum Ginkgo Biloba, care pot fi plantate în rânduri, contribuind la absorbția dioxidului de carbon”, a explicat peisagistul Anca Strugariu.

Valurile de căldură și seceta agravează apariția și răspândirea bolilor care afectează plantele și arborii. Lipsa spațiilor verzi face și mai greu de suportat aceste perioade extreme.

“80% din suprafața Bucureștiului este ocupată de drumuri, clădiri și infrastructură. 20% reprezintă o proporție insuficientă pentru a crea diferențe semnificative de temperatură între zi și noapte. Betonul urban amplifică efectul de insula de căldură.”, a declarat Andrei Coşuleanu.

În Sectorul 1 se implementează deja planuri de înlocuire a arborilor, dar și îmbunătățirea sistemelor de irigație.

“Există sisteme de irigație, însă sunt necesare intervenții de întreținere pentru funcționarea optimă. Se studiază și posibilitatea construirii unor puțuri pentru asigurarea propriei surse de apă”, a precizat Cătălina Manea.

Conform unui studiu recent, cartierele rezidențiale precum Pantelimon, Colentina și Militari au cele mai puține spații verzi din București.