Pe măsură ce Germania anunță o creștere etapizată a salariului minim, Bolojan încă nu a luat o decizie clară. Două guverne, două abordări și, mai ales, două ritmuri complet diferite în reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim în Germania a ajuns la aproximativ 2.200 de euro lunar, în timp ce în România este în jur de 800 de euro brut lunar.

Executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit, unde s-au discutat măsuri referitoare la salariul minim și tichetele de masă. După negocieri, s-a ajuns la un acord privind majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În schimb, nu s-a luat o decizie privind salariul minim brut, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei.

„Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, transmite Bolojan, conform comunicatului Guvernului.

Sindicatele au prezentat mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele au cerut prudență, invocând presiunea asupra costurilor de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a decis pentru moment amânarea deciziei.

Ce măsuri ia Germania

În acest timp, Guvernul Germaniei a decis să majoreze din nou salariul minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, urmând a crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie, și apoi să ajungă la 14,60 euro din 2027.

Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această creștere. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a spus că decizia aduce „mai multă echitate și recunoaștere pentru cei care asigură funcționarea zilnică a țării noastre”. Guvernul german a menționat impactul minor asupra inflației, considerat „nesemnificativ”.

România comparativ cu Germania

Guvernul german acționează dintr-o poziție de putere economică și stabilitate politică. Creșterea salariului minim este planificată, negociată cu sindicatele și patronatele, apoi aplicată etapizat. În schimb, România pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, precum majorarea tichetelor de masă, în locul unor reforme salariale definitive.

Diferențele dintre cele două abordări reflectă și cele două modele de stat: Germania, cu un stat protector, care își crește nivelul social prin majorări de venituri și își întărește economia internă, și România, reticentă în a crește salariul minim, deși această măsură ar putea sprijini bugetul de stat.

La Berlin, salariul minim va crește cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite noi consultări „până la sfârșitul lunii noiembrie”. În timp ce Germania propune o direcție clară, România încă așteaptă o decizie concretă.

România rămâne în continuare lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile dificile. Pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta.

Recomandarea autorului

Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie privind salariul minim. Constatată o înțelegere între sindicate și patronate privind majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.

Tabel: Care este salariul necesar pentru a fi considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești.