BNR ar putea interveni pe cursul valutar în contextul scăderii inflației

Inflația din România a înregistrat o ușoară scădere în iunie 2026, atingând nivelul de 10,42%, față de 10,85% în luna mai. În același timp, indicatorii arată o încetinire a creșterii prețurilor, dar Banca Națională a României (BNR) analizează posibilitatea adoptării unor măsuri mai stricte pentru gestionarea lichidității și controlul cursului de schimb.

Cursul de schimb și politica monetară

Analiștii BCR estimează menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%. Majorarea ratei de referință pare improbabilă, având în vedere condițiile unei economii slabite și un decalaj negativ de producție.

Există însă riscul ca BNR să limiteze mai strict lichiditatea în piață. Acest lucru ar putea include organizarea de licitații pentru atragerea depozitelor, reducând astfel volumul de lei în circulație. O astfel de măsură ar putea ridica dobânda efectivă peste nivelul de 5,50%, chiar fără creșterea oficială a dobânzii de politică monetară.

Potrivit analizei BCR, această orientare nu reprezintă scenariul principal, ci o reacție mai degrabă la riscurile legate de evoluția cursului de schimb, decât la presiunile inflaționiste. Limitarea lichidității ar putea fi utilizată pentru a tempera deprecierile leului fără a modifica direct dobânda-cheie.

PUBLICITATE

Inflatia și prețurile

Datele din iunie indică o încetinire a inflației, cu risc de a marca vârful pentru 2026, urmând ca dinamica să devină mai favorabilă din iulie. Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42%, față de 10,85% în mai, în condițiile unei creșteri de doar 0,06% față de luna anterioară.

Prețurile alimentelor au înregistrat o scădere medie de 0,44%, influențate de reducerile la legume și fructe. În același timp, produsele nealimentare s-au majorat cu 0,19%, iar serviciile cu 0,49%. Analiștii notează că evoluțiile favorabile din agricultură, cauzate de ploile din mai, au contribuit la această schimbare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat anterior această situație, constatând că ploaia din mai a accelerat scăderea prețurilor produselor agricole.

Perspectiva inflației pe termen scurt

BCR estimează că inflația va coborî la circa 5,9% la finalul anului. Analiștii consideră că luna mai a avut potențialul de a marca vârful inflației pentru 2026, anticipând o încetinire mai accentuată începând din iulie, datorită efectelor de bază favorabile.

Prognoza indică o scădere rapidă a ratei anuale în timpul verii, influențată și de comparația cu perioada din 2025, când liberalizarea prețurilor la energie electrică și creșterea impozitelor indirecte au menținut aparența unei inflații ridicate.

Structura inflației și riscuri

Inflația nu afectează în egală măsură toate sectoarele. Serviciile au înregistrat o creștere anuală de 13,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%. Alimentarele au avut o creștere mai redusă, de 5,75%.

Indicatorul CORE2 ajustat, pe care BNR îl urmărește atent, a scăzut la 8,3%, față de 8,5%. Rata de bază pentru alimente a înregistrat o a șasea lună consecutivă de încetinire, ajungând la 7,3%. La produsele nealimentare, creșterea s-a redus la 5%, însă serviciile continuă să se scumpească semnificativ, cu o creștere de 13,3%.

Estimările BCR indică o inflație de bază de 5,6% până la sfârșitul anului, dacă tendința de încetinire va continua fără perturbări externe.

Provocări pentru următoarele luni

Lunile iulie și august vor reprezenta un test pentru stabilitatea acestei tendințe. Este nevoie de evoluția prețurilor și a cursului valutar pentru a confirma dacă scăderea inflației va deveni o tendință durabilă sau doar o pauză temporară.

În cazul unei evoluții favorabile, presiunea pentru creșterea dobânzii-cheie va fi redusă. În cazul unui curs care continuă să se devalueze, BNR ar putea adopta măsuri de gestionare mai strictă a lichidității, chiar dacă inflația scade.

Astfel, chiar dacă tendința de încetinire a inflației devine evidentă, nivelurile dobânzilor și modul în care va evolua cursul valutar vor rămâne sub strictă supraveghere, pentru a preveni impactul asupra stabilității macroeconomice.