România riscă să nu poată implementa programul SAFE, ce prevede o finanțare europeană de 16,6 miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării, după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit europarlamentarului Gheorghe Piperea, lipsa consensului politic și social asupra proiectului poate paraliza procedura de aprobare și, implicit, atragerea fondurilor europene.

Impedimente legislative și administrative

Gheorghe Piperea susține că Guvernul interimar nu mai are competența legală de a propune legea de ratificare a acordului SAFE în Parlament. La articolul 110 din Constituție, se prevede că mandatul guvernului interimar limitează activitatea sa la actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului noului guvern, în maximum 45 de zile.

Această perioadă de interimat exclude posibilitatea adoptării de ordonanțe de urgență, ordonanțe simple sau inițierea de proiecte de lege, inclusiv legi de ratificare a acordurilor internaționale. Astfel, legea pentru aprobare riscă să nu fie depusă în Parlament, iar banii nu pot fi atrași efectiv.

Piperea explică că, pentru ratificarea acordului SAFE, este necesară depunerea unei legi în Parlament, inițiativă ce nu poate fi făcută de guvernul interimar. În plus, chiar dacă Ministrul Finanțelor ar semna acordul, legea trebuie să fie adoptată pentru ca fondurile să fie accesate.

Termenul limită pentru semnarea și implementarea acestor contracte este 30 mai 2026, ceea ce creează presiune pe termen scurt. Lipsa unei conduite clare din partea guvernului interimar poate duce la blocaje în derularea programului.

Desecrețizarea memorandumul SAFE

Guvernul Bolojan a desecretizat, chiar în timpul moțiunii de cenzură, memorandumul de 16,7 miliarde de euro dintre România și Comisia Europeană, cunoscut sub denumirea de SAFE. Inițial, documentul fusese aprobat la secret, fiind introdus în secția confidențială a memorandumurilor guvernamentale.

Sursele arată că proiectul a fost ocultat până la acea dată, însă a fost apoi făcut public. Memorandumul prevede un împrumut major din partea UE, sumă din care o parte din armamentul comandat va fi produs în țară.

Această mișcare a ridicat semne de întrebare privind transparența procesului decizional și modul în care au fost gestionate negocierile cu Uniunea Europeană.

Contextul politic și controversele din spatele programului

Imediat după căderea guvernului, au apărut dezbateri despre cine poartă răspunderea pentru avansarea sau blocarea programului SAFE. În special, relația dintre consilierul economic al Primarului Nicușor Dan și tabăra USR sunt puncte de interes pentru comentatori.

De asemenea, armata, cea mai direct beneficiară a programului, a fost aproape exclusă din discuții, ceea ce a generat critici privind transparența și consensul în luarea deciziilor.

Întrebările legate de modul în care a fost aprobat memorandumul cu aviz negativ de la Ministerul Agriculturii rămân fără răspuns, după declarațiile purtătorului de cuvânt oficial al Guvernului Bolojan.

Toate aceste aspecte indică dificultăți și posibile blocaje în derularea proiectului SAFE, dovadă fiind faptul că actuala situație politică complică semnarea formală și atragerea fondurilor europene programate pentru investitii în apărare.