Un incident cu drone a provocat criză politică în Letonia, determinând demisia prim-ministrului și desemnarea unui nou guvern. În același timp, autoritățile letonene au gestionat o alertă aeriană, iar situația securitară rămâne tensionată în contextul războiului din Ucraina.

Alertă și intervenție după incidentul cu drona

Pe 17 mai, Forțele Armate Naționale din Letonia au anunțat că au detectat o dronă care a intrat și ieșit din spațiul aerian leton în jurul orei 6:00. În răstimp, au fost activate unități mobile de apărare antiaeriană în localitățile Alūksne, Balvi, Krāslava, Ludza și Rēzekne.
Unitățile s-au deplasat pe teren și au ocupat poziții de apărare. În același timp, au fost trimise și avioane de vânătoare participante la misiunea NATO de poliție aeriană în zona Baltică.
Până la ora 8:00, autoritățile letonene au comunicat că amenințarea privind spațiul aerian s-a încheiat, după ce drona a părăsit teritoriul național. Forțele armate au precizat că astfel de incidente “rămân posibile” atât timp cât războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă.

Forțele armate letonene nu au precizat originea dronei. Conform sursei, incidentul a avut loc în contextul deteriorării situației de securitate în regiune.

Impactul politic al incidentului și demisia premierului

În urma incidentului cu drona, criza guvernamentală letonă a escaladat. Joi, 14 mai, premierul Evika Siliņa, din partidul “New Unity”, și-a anunțat demisia din funcție, citând criza politică declanșată de incidentul cu dronele.

Ea a declarat pentru presă că nu renunță la continuarea activității politice, dar nu va mai conduce guvernul. Siliņa a criticat adversarii politici pentru „gelozie politică și interese partizane” ce au influențat decizia sa.

Pe 13 mai, două dintre cele trei partide din coaliția de guvernare, Uniunea Verzilor și a Țăranilor și social-democrații “Progresiști”, au anunțat că guvernul devine aproape inoperabil. În aceeași zi, se intenționa analizarea unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Cauza imediată a crizei a fost apropierea dronei de un depozit de petrol din Rēzekne, drone care ulterior s-a prăbușit pe teritoriul leton.
Declarațiile oficiale indică faptul că sistemele de război electronic rusești au fost responsabile pentru devierea dronei ucrainene, astfel încât aceasta a ajuns în spațiul aerian leton.

Viceministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a declarat că dronele ucrainene au fost dirijate de sisteme ruse de război electronic, care au deviat țintele de pe teritoriul Rusiei.

Ministrul apărării al Letoniei, Andris Sprūds, și-a anunțat demisia pe 10 mai, afirmând că face acest lucru pentru a proteja armata de implicații politice. După demisie, premierul Siliņa a spus că Sprūds și-a pierdut încrederea publicului și că incidentul a evidențiat că conducerea apărării nu și-a respectat angajamentele.

Schimbări la nivelul conducerii politice

Președintele leton, Edgars Rinkēvičs, a anunțat pe 16 mai că a încredințat formarea unui nou guvern deputatului Andris Kulbergs, din opoziția “United List”.

El a explicat decizia spunând că vrea să introducă “dinamism” și să impulsioneze procesul politic. Rinkēvičs a menționat că așteaptă ca negocierile de coaliție să fie finalizate până pe 25 mai.

Andris Kulbergs a promis că va încerca să formeze o “cea mai largă posibilă coaliție de acțiune”, nu doar un cabinet tehnic interimar. El a spus că noul guvern va activa pentru următoarele cinci luni, până la alegerile anticipate, și a cerut partidelor să se concentreze pe rezultate concrete.