2025 va fi amintit de mulți români drept anul în care au fost impactați direct de pachetele de măsuri de austeritate ale guvernului Bolojan: creșterea inflației, a taxelor și impozitelor, a TVA, liberalizarea sectorului energetic. Totuși, experții economici avertizează că evenimentele din 2025 au reprezentat doar o etapă preliminară, iar punctul critic al crizei este încă departe. Odată cu implementarea pachetului 2 de măsuri fiscale: accize, liberalizarea pieței de gaze, majorări ale impozitelor pe proprietăți, terenuri, autovehicule, precum și înghețarea pensiilor și salariilor, sărăcia va deveni norma în România.

Așa după cum au avertizat economiștii, creșterea TVA-ului, a taxelor și impozitelor stabilite de guvernul Bolojan nu a generat efectele anticipate.

Românii au restrâns cheltuielile fără rezultate semnificative, deficitul bugetar aproape nesemnificativ

Datele INS indică o diminuare a consumului, și implicit a veniturilor la bugetul de stat. Însă, cel mai grav aspect rămâne nivelul record al deficitului, care a scăzut numai marginal, semn că efectele măsurilor sunt încă departe de obiectivul asumate de premier de reducere sub limita celor 10%. Conform estimărilor Comisiei Europene, România va încheia anul current cu un deficit structural de 7,9% din PIB, în scădere față de 9% în anul anterior, dar încă peste nivelurile acceptabile.

Cea mai severă austeritate din Europa

Potrivit economistului Cristian Socol,

fără implementarea unui Plan de Relansare Economică solid și o reformă fiscală echitabilă, bazată pe progresivitate, România va resimți ”oboseala fiscal-burzieră” iar deficitele vor fi greu de redus la 4-5% între anii 2027 și 2030. Socol consideră că țara noastră se confruntă cu cea mai aspră austeritate din întrega Europă.

Totuși, în discursurile publice de la final de an, Ilie Bolojan anunță și vești pozitive pentru români. Ordonața trenuleț din decembrie 2025 cuprinde și măsuri favorabile precum:

• Stimulentarea economiei – măsuri fiscale pentru 2026 și 2027, precum reducerea impozitului pe cifra de afaceri, eliminarea taxei pe stâlp și un sistem de cotă unică pentru microîntreprinderi.

• Sprijin social și protecția categoriilor vulnerabile – păstrarea unor scutiri de taxe pentru salariul minim, continuarea acordării de tichete de energie pentru persoanele vulnerabile și implementarea programului „Masă sănătoasă” în școli.

• Reducerea cu 10% a subvenției alocate partidelor politice față de nivelul din 2025.

România, campion european în inflație. În ultimii 25 de ani, cea mai semnificativă diminuare a puterii de cumpărare

Potrivit Eurostat, România are cea mai mare rată a inflației din Europa. Mai mult, inflația a continuat să crească chiar și după aplicarea măsurilor de austeritate, iar conform Gândul, țara noastră se află în pericol de a intra în recesiune tehnică.

• Conform Eurostat, în noiembrie 2025, inflația a ajuns la 8,6%, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Datele INS arată o inflație anuală de 9,8%.

• Economia națională ar putea intra în recesiune tehnică, întrucât PIB-ul a înregistrat scăderi consecutive în ultimele două trimestre. Datele INS arată o reducere reală de 0,2% a PIB-ului în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior.

Inflația persistentă și măsurile fiscale și de austeritate ale guvernului Bolojan au dus la cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani.

Adrian Negrescu: 2026, un an cu multe necunoscute. Supraviețuirea va fi prioritatea majorității populației

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că 2026 va aduce complicări majore, chiar mai grave decât anul anterior. Majoritatea românilor vor resimți impactul politicii de austeritate a guvernului începând cu anul viitor.

• „2026 va fi o ecuație complexă, cu multiple variabile, de la salarii (creșterea salariului minim poate genera probleme pentru companiile mici), cheltuieli publice, deficit, curs valutar, balanța comercială și altele, astfel încât să pot face predicții cu exactitate este dificil. Aș putea spune mai degrabă cifrele de la loto decât evoluția precisă pentru 2026”, a spus Negrescu, citat de Antena 3.

Potrivit expertului, 2026 va fi un an dificil, marcat de provocări, iar succesul depinde de modul în care fiecare se va adapta obstacolelor cauzate de inflație, creșteri de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor.

„Anul acesta va fi unul în care supraviețuirea va fi prioritară pentru majoritatea populației, ale căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de blocajul salarial. Pentru cei care dispun de venituri în economie și au forță de muncă, 2026 va reprezenta și oportunități, posibilitatea de a găsi mai multe locuri de muncă decât în 2025”, a precizat Negrescu pentru Gândul.

Companiile românești vor suporta cele mai dure măsuri fiscale, economie în declin

Analistul a subliniat că nu doar populația afectată, ci și firmele românești plătesc prețul măsurilor dure din partea guvernului, ceea ce limitează dezvoltarea economică. În 2025, zeci de mii de întreprinderi, în special IMM-uri locale, s-au închis sau au fost dizolvate.

Numai în noiembrie, numărul firmelor care au solicitat intrarea în insolvență a crescut cu 46,5%.

„Economia națională funcționează pe fragilele resorturi. Companiile sunt din ce în ce mai afectate de cadrul fiscal, de costurile crescute ale utilităților – în special energie electrică – și de lipsa unor măsuri concrete pentru combaterea inflației, care e cea mai mare problemă pentru majoritatea firmelor”,

Cele mai afectate sunt companiile aflate în dificultate financiară, expuse excesiv, nerealizând ajustări la evoluția cursului valutar sau la creșterea inflației. Trebuie să fim conștienți că multe sectoare resimt deja efectele unei recesiuni din ce în ce mai intense.

Cristian Păun: Inflația ar putea scădea în a doua parte a anului 2026

Economistul Cristian Păun atenționează că 2026 va fi un an tumultuos, cu o austeritate exacerbată. Dacă în 2025 am început să simțim impactul, anul următor va aduce o serie de șocuri pentru populație: liberalizarea prețurilor la gaze, creșterea accizelor, un deficit record și reformele întârziate. Totuși, a doua jumătate a anului ar putea aduce o ameliorare a situației, mai menționează analistul.

Inflația este preconizată să se diminueze în a doua parte a anului, după efectul majorării TVA-ului din acest an. Însă, liberalizarea pieței de gaze la orizont, creșterile de accize la început de an și un deficit excesiv încă persistent vor menține o atmosferă tensionată. În lipsa unor reforme concrete și a unui consens politic, soluțiile pentru reducerea deficitului se vor rezuma la prețuri reglementate sau taxe, ceea ce va menține inflația și dobânzile ridicate, crescând importurile și complicând scenariile economice.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

În timp ce inflația națională scapă de sub control, statele UE caută soluții pentru redresare, iar investitorii devin tot mai prudenți. BNR subliniază că 2026 va fi un an dificil pentru economia națională.

Se fac previziuni pentru 2026 privind recesiunea tehnică și evoluțiile economice din următorii ani.

Analistul Cristian Socol avertizează că România va duce cea mai strictă austeritate din Uniunea Europeană în anul 2026.