După aproape un secol, o anumită specie revine în pădurile din România, în zonele de deal și câmpie. Este vorba despre cerbul lopătar, un mamifer erbivor din familia „Cervidae”, recunoscut drept una dintre cele mai frumoase specii de erbivore din țară. Specialiștii au identificat factori care au condus la dispariția cerbului lopătar din ecosistemele românești.

Un animal este reintrodus în mai multe regiuni din România, după aproape un secol. Cerbul lopătar, o specie cu o frumusețe deosebită, își reia existența în pădurile românești, în zonele de deal și câmpie. Repopularea habitatelor naționale cu această specie face parte dintr-un proiect inițiat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS). În acest sens, au fost deja introduse 25 de exemplare într-un țarc special de aclimatizare în județul Iași.

„Am amenajat acest țarc de aclimatizare și deja avem 15 pui născuți în interior”, afirmă Marian Sebastian Florea, directorul AJVPS Iași.

Populația de cerbi lopătari în creștere în pădurile din România

Specimenele sunt monitorizate cu precizie, iar după perioada de adaptare, vor fi eliberate în sălbăticie. Datorită puilor deja născuți în țarc, în pădurile românești vor ajunge în curând 51 de cerbi lopătari. Este important de menționat că cele 25 de exemplare au fost achiziționate din rezervații din România și Polonia, în anul anterior.

Astfel de inițiative de reintroducere a cerbilor lopătari în păduri au avut loc și în județul Botoșani. De exemplu, în urmă cu 14 ani, au fost eliberați 60 de cerbi în pădure, iar populația actuală a atins aproape 200 de exemplare. În prezent, în România, sunt estimative aproximativ opt mii de exemplare de cerbi lopătari.

Cauzele dispariției speciei

Care sunt cauzele care au dus la dispariția acestei specii? Specialiștii identifică mai mulți factori. Pe lângă braconaj (act ilegal în România, penalizat prin amenzi și încarcerare, în funcție de gravitate), dispariția speciei a fost influențată și de schimbările climatice, precum și de vânătoarea excesivă. Un alt factor semnificativ a fost distrugerea habitatului prin defrișări și urbanizare.

„Perioadele celor două războaie mondiale au generat un colaps demografic, extinderea agriculturii intensive, pierderea pădurilor de foioase au contribuit la dispariția acestei specii”, explică Mircea Lazăr, profesor la Universitatea de Științele Vieții din Iași.

Recomandări ale autorului:

Modalități legale de aderare la terenurile deținute de proprietari cu suprafețe mai mari decât cele înregistrate în documente

Povestea motanului Gacek, tratat regește în Polonia, care a devenit o atracție turistică pentru mii de vizitatori

Locul în care poate fi admirat cel mai mic ponei din lume. Animalul adorabil măsoară doar 50 centimetri în înălțime și cântărește 35 de kilograme

Noi măsuri pentru intervenția în cazul atacurilor de urși: cei care intră în zonele locuite pot fi împușcați, iar sancțiunile pentru hrănirea lor vor fi majorate

Îl cunoașteți pe Chunk, cel mai greu urs brun din Alaska. Câte kilograme cântărește uriașul animal

Sursă foto: colaj Shutterstock