Un studiu recent francez relevă o tendință progresistă și pro-europeană a majorității modelelor de inteligență artificială, inclusiv cele mai utilizate, precum ChatGPT, Gemini, Grok sau LLaMA. Cercetarea, realizată de compania Trickstr, a supus 14 modele de limbaj la un test electoral inovator, folosind peste 41.000 de întrebări politice, inspirate din sondaje de opinie.

IA și alegerile: care este opțiunea algoritmilor?

Întrebările au abordat o gamă largă de teme, de la figura liderilor politici (cum ar fi François Bayrou, Marine Le Pen sau Raphaël Glucksmann) la probleme sociale majore: imigrație, economie, ecologie, pedeapsa cu moartea și solidaritatea socială.

Rezultatele, surprinzătoare la prima vedere, arată o preferință constantă a modelelor IA pentru valorile asociate stângii politice. Modelul cu cea mai mare afinitate valorică a fost cel ecologist (EELV), iar cel mai puțin compatibil, cel de extremă dreaptă (RN).

Chiar și AI-ul lui Elon Musk se înclină spre stânga

Un aspect remarcabil este poziționarea lui Grok, modelul AI creat de Elon Musk, cunoscut pentru criticile sale la adresa unor curente contemporane și pentru o atitudine mai conservatoare. Și în acest caz, s-a observat o înclinație spre idei progresiste, suport pentru imigrație și o apreciere pozitivă a liderilor de stânga.

Cercetătorii explică această observație prin sursele utilizate în antrenarea modelelor: articole de presă, publicații academice, cărți și eseuri, preponderent cu o orientare progresistă. Astfel, IA nu reflectă o intenție ideologică proprie, ci prejudecățile (conștiente sau inconștiente) ale datelor pe care au fost antrenate.

IA – un nou actor în formarea opiniei publice?

Studiul ridică o întrebare esențială: până unde poate influența inteligența artificială opinia publică? Răspunsurile generate zilnic de aceste modele la milioane de solicitări, de la educație civică la subiecte politice, pot modela subtil percepțiile utilizatorilor.

Similar algoritmilor de recomandare din platforme precum Google, YouTube sau rețelele sociale, IA nu este doar un instrument neutru de informare, ci poate deveni un factor de influență semnificativ, în special dacă răspunsurile sunt percepute ca fiind obiective și imparțiale. Mai mult, lipsa transparenței privind procesul de selecție, moderare și ajustare a răspunsurilor crește această influență subtilă.

Concluzii: IA nu votează, dar poate influența votul

În concluzie, deși IA nu are drept de vot, influența sa în spațiul public este deja importantă. Autorii studiului susțin necesitatea transparenței în ceea ce privește datele de antrenament și filtrarea răspunsurilor generate de aceste modele. Fără o supraveghere clară, IA riscă să devină un actor ideologic invizibil, capabil să orienteze subtil, dar eficient, convingerile a milioane de persoane.

Prin urmare, dacă IA ar putea vota, ar opta pentru progresism și o viziune pro-europeană, un aspect ce ne obligă la o reflecție profundă nu doar asupra viitorului tehnologiei, ci și asupra viitorului democrației.