Inteligența artificială a devenit, în scurt timp, pivotul inovației digitale, dar și un consumator avid de energie. Pe măsură ce modelele tot mai complexe sunt implementate în diverse domenii – de la sănătate și finanțe până la artă și divertisment – infrastructura necesară pentru susținerea acestor procese devine din ce în ce mai costisitoare din punct de vedere energetic. Un studiu recent sugerează că, până la sfârșitul anului 2025, AI-ul ar putea consuma mai multă energie electrică decât exploatarea globală a Bitcoin sau chiar decât unele state dezvoltate.

Centrele de date AI, surse majore de consum energetic

Creșterea rapidă a inteligenței artificiale generative a declanșat o adevărată explozie în construcția centrelor de date și a producției de hardware performant. Cipuri precum NVIDIA H100, esențiale pentru antrenarea modelelor AI moderne, au un consum constant de 700 wați pe unitate. Multiplicat la scară globală, acest consum se traduce într-un apetit energetic enorm. Doar hardware-ul produs între 2023 și 2024 ar putea consuma între 5,3 și 9,4 gigawați, echivalentul consumului energetic al unui stat precum Irlanda.

Cercetările efectuate de un doctorand de la Vrije Universiteit Amsterdam arată că AI-ul reprezintă în prezent aproximativ 20% din consumul energetic al centrelor de date, dar acest procent ar putea ajunge la 50% până în 2026. Mai mult, dacă ritmul actual de dezvoltare se menține, AI-ul ar putea consuma în total 23 de gigawați – o valoare comparabilă cu consumul energetic total al Marii Britanii.

În timp ce unele companii încearcă să îmbunătățească eficiența energetică sau să utilizeze surse regenerabile, creșterea rapidă a cererii depășește eforturile de eficientizare. Astfel, deși centrele de date devin mai performante, consumul total continuă să crească vertiginos.

Crize energetice, lipsă de transparență și emisii în creștere

În spatele scenei, mari companii tehnologice se confruntă cu crize de aprovizionare cu energie electrică, în timp ce construiesc centre de date cu o viteză record. De exemplu, unele proiecte necesită aprovizionarea cu până la 4,5 gigawați de gaz natural, asemănându-se mai mult cu infrastructuri tradiționale bazate pe combustibili fosili decât cu ideea unei economii digitale sustenabile.

Impactul asupra mediului al AI-ului nu este doar o chestiune de consum energetic brut, ci și de amplasarea centrelor de date. Un server farm situat într-o regiune dependentă de cărbune sau gaz natural – cum ar fi Virginia de Vest – generează aproape dublu emisii de carbon față de unul dintr-o zonă cu surse energetice regenerabile, precum California. În ciuda acestor diferențe semnificative, mari companii refuză adesea să divulge informații detaliate despre locația și sursele energetice ale centrelor lor AI, ceea ce face dificilă evaluarea impactului real asupra mediului.

Această lipsă de transparență afectează nu doar dezbaterea publică, ci și capacitatea factorilor de decizie de a reglementa eficient industria AI, într-un moment în care țintele climatice globale devin tot mai ambițioase.

O cursă tehnologică cu consecințe climatice

Dezvoltarea AI-ului modern depinde tot mai mult de tehnologii avansate precum Cowos (chip-on-wafer-on-substrate), care permit integrarea procesoarelor și memoriei într-un singur pachet ultra-performant. Însă aceste tehnologii implică un consum și mai mare de resurse, atât în procesul de producție, cât și în utilizare. În 2025, TSMC – unul dintre liderii mondiali în producția de cipuri – îşi va dubla capacitatea de producţie pentru Cowos, dar cererea continuă să depăşească oferta.

Astfel, AI-ul se transformă într-un ciclu de consum accelerat, în care fiecare nouă generație de hardware necesită mai multă energie pentru a susține performanțele promise. Într-o lume în care eficiența energetică este o prioritate, inteligența artificială riscă să devină, paradoxal, unul dintre cei mai mari poluatori digitali.