În 13 aprilie 1970, a fost inaugurat Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia oficială care l-a avut ca protagonist pe Nicolae Ceaușescu. La acel moment, terminalul putea deservi 1,2 milioane de pasageri anual, cifră care a evoluat, după jumătate de secol, la aproape 16 milioane de persoane. Pentru o imagine cât mai realistă a evenimentului, Gândul a stat de vorbă cu un martor al evenimentelor din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care lucra la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), responsabil cu proiectarea aeroportului.

Acum exact 55 de ani, românii puteau zbura direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, devenit cea mai importantă poartă a transportului aerian internațional.

Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum în pragul vârstei de 85 de ani, a reamintit pentru Gândul momentul inaugurării și semnificația acestui vast proiect al regimului comunist de la București.

„A trecut mult timp de atunci, sunt 55 de ani, și mi-e greu să-mi aduc aminte tot. Îmi amintesc că am fost prezent la inaugurare, o ceremonie destul de fastuoasă. Era normal, pentru că aeroportul devenea cel mai mare din țară, având în vedere că Aeroportul Băneasa nu mai putea face față creșterii traficului din acei ani.

TAROM a început, după 1965, să dezvolte foarte multe rute externe, ceea ce a impus un aeroport mult mai vast. Dovadă stau legăturile externe cu New York (până în 1975), cu destinații asiatice precum Beijing, etc. Toate acestea solicitau un aeroport modern, iar cel de la Otopeni a fost ales.”, a rememorat Alexandru Bartoc pentru Gândul.

„Ceaușescu avea ambiții mari pentru Aeroportul Otopeni”

După stabilirea obiectivului de către conducerea de partid și de stat, proiectanții de la IPTANA au avut sarcina de a realiza schițele aeroportului, schițe realizate pe calculatoare.

„Ceaușescu avea planuri ambițioase, ceea ce s-a reflectat prin sprijinul acordat pentru dezvoltarea Aeroportului Otopeni. Personal, eram reticent, dat fiind că aeroportul se află într-o zonă de lacuri și mă temeam de frecvența ceațelor. Anii au trecut și s-a confirmat temerile mele. Eu lucram la centrul de calcul, iar cei care proiectau erau alții, dar veneau la noi pentru procesarea datelor.”, povestește inginerul.

„În orice caz, a fost o investiție considerabilă, iar pentru acele vremuri, pentru 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare remarcabilă pentru noi, pentru români”, spune Alexandru Bartoc.

El a amintit și de momentele dificile, provocările inițiale. O situație dificilă amintită este din 1969, când la Otopeni exista doar un salon de protocol pentru oficiali.

În octombrie 1969, Richard Nixon, președintele Statelor Unite, a vizitat România.

„Era esențial ca acesta să poată coborî din avion. Nu aveam o scară, așa că s-a găsit o soluție ingenioasă: pe un camion s-au extins platformele hidraulice, s-au montat covoare, formând o scară. A fost o soluție unică.

Această problemă nu a influențat ceremonia sau alte aspecte. Îmi amintesc că am fost toți mobilizați pe traseul de la Otopeni la București. Era un moment în care România își declara independența față de Moscova și a reprezentat o deschidere spre Vest.”, povestește Alexandru Bartoc.

Aeroportul din Otopeni era extins, dar inițial, volumul de trafic era limitat, din cauza unui turism extern incipient.

„În mare parte, sosirile charter din Germania veneau pe Constanța, era destinația principală de vacanță în acea perioadă. Destinațiile principale era Germania Federală dar și Germania Democratică, care trimiteau mulți turiști de vacanță la Constanța.”, rememorează inginerul.

Imaginea de la inaugurarea Aeroportului Otopeni, prin ochii televiziunii

Un material video de arhivă, aflat online, prezintă imaginile de la inaugurarea Aeroportului din 8 aprilie 1970:

„Capitala țării a primit o nouă poartă aeriană: București-Otopeni. O aerogară impresionantă, care răspunde nevoilor în creștere ale traficului aerian internațional al României.

La ceremonia de inaugurare, desfășurată miercuri, 8 aprilie, au participat Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat. Secretarul general al partidului a tăiat panglica inaugurală.

Vizitatorii au examinat dotările tehnice, principiile constructive, care au avut în vedere apariția avioanelor supersonice.

Aeroportul va primi anual 1.100.000 de pasageri.

Conducătorii statului au apreciat aspectul, calitatea lucrărilor și eficientizarea spațiilor.

Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea dezvoltării flotei naționale aeriene, de colaborare cu companiile străine, pentru utilizarea optimă a noului aeroport și asigurarea unei infrastructuri moderne ale călătorilor.

Prezența lui Nicolae Ceaușescu a reflectat preocupările continue pentru dezvoltarea țării.

Începuturile aviației civile românești

Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a marcat 70 de ani de activitate, având o istorie care se întinde din anii 1920. A contribuit la dezvoltarea capitalei.

După primul război mondial, aviația civilă comercială a apărut în București.

În 1920, a fost fondată o companie franco-română de navigație aeriană, care asigura conexiuni cu centre europene importante.

Aeroportul de la Băneasa a fost punctul de legătură cu diverse companii internaționale.

Și companii românești operau de la Băneasa.

Alte aeroporturi erau situate la Popești-Leordeni, Giulești și Dudești-Cioplea.

Trafic aerian considerabil în 2024

Din 1970 până în prezent, câteva sute de milioane de pasageri au trecut prin Otopeni.

Din ultimele două decenii sunt înregistrate date oficiale de aproximativ 180 de milioane de pasageri.

Un calcul conservator estimă un trafic total de 218,5 milioane de pasageri pentru tot intervalul.

În 2024, traficul aerian a fost de 16.053.878 pasageri și 134.700 mișcări de aeronave pe cele două aeroporturi bucureștene.

Numărul pasagerilor a crescut cu 9,22% față de 2023 și cu 8,99% față de 2019.

Aeroportul „Henri Coandă” a înregistrat 15.946.791 de pasageri, iar Aeroportul Băneasa 107.087.

Evoluția se înscrie în tendința generală europeană.

Creștere și în numărul de decolări și aterizări (+4,75% față de 2023).

Note: Datele sunt furnizate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).