În cadrul unei transmisiuni live a emisiunii „Marius Tucă Show”, fostul Ministru al Afacerilor Externe, Adrian Severin, a discutat despre controlul ideologic al sistemului neomarxist.

Adrian Severin: „Adevărul este dictat de cei ce dețin puterea.”

În emisiunea „Marius Tucă Show”, Adrian Severin a abordat una dintre caracteristicile esențiale ale neomarxismului: o formă modernă de cenzură a adevărului obiectiv. Fostul ministru a evidențiat fenomenul post-adevărului, prin care adevărul este impus, ignorând observațiile și percepția individuală. Este validat doar ceea ce corespunde unei agende politice predefinite, chiar dacă contrazice experiența personală. De exemplu, consideră Severin, este corect politic să se afirme că un înalt demnitar este capabil, chiar dacă, din punct de vedere obiectiv, acest lucru este fals.

Realitatea este constrânsă de un model rigid de corectitudine politică. Tot ceea ce nu se încadrează în acest model este etichetat drept fals, iar falsitatea însăși devine o consecință directă a puterii. Severin a remarcat că ne îndreptăm spre o societate mult mai represivă decât distopia lui Orwell și chiar mai aspră decât lumea comunistă dinaintea anului 1989. Totodată, fostul ministru a menționat că i s-a sugerat să evite critica la adresa guvernului și ar trebui să o înlocuiască cu analogii din lumea animalelor.

„O trăsătură a neomarxismului este şi post-adevărul. Acesta ne spune că ceea ce vedem nu este realitatea. Adevărul este altceva, inaccesibil simțurilor noastre. Trebuie să ne ghidăm după idei impuse, formulate corect politic. Este corect să credem că un demnitar este competent, chiar dacă observațiile personale sugerează altfel. Astfel, negăm percepția personală în favoarea unor criterii politice. Identificăm clar afirmațiile corecte de cele incorecte. Problema este să tăiem gura celor care spun lucruri greșite. Acestea sunt greșite deoarece sunt declarate astfel de cei care dețin puterea. Ne îndreptăm către o societate mult mai restrictivă decât cea descrisă de Orwell sau decât lumea comunistă dinainte de 1989. În trecut, nu erai lăudat dacă nu replicai discursului oficial. Nu era însă nevoie să te exprimi în metafore. Astfel, s-ar putea formula criticile prin intermediul analogiilor din lumea animalelor. Însă, acest lucru ar însemna să-mi compromit propria integritate. De aceea, prefer să tac.”