Sectorul antreprenorial din România consideră că măsura propusă privind impozitarea progresivă nu va aduce venituri suplimentare pe termen scurt și că impactul pe termen lung merită o analiză aprofundată. Această opinie a fost transmisă într-o scrisoare comună, semnată de 13 organizații reprezentative ale economiei naționale.

Semnatarii scrisorii solicită responsabilitate politică, prin adoptarea unui pachet de măsuri care să mențină România într-o poziție favorabilă pentru investiții, menținând cota unică de impozitare, atât directă, cât și mascată.

Cele 13 organizații semnatare sunt:

• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
• Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
• Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP
• Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
• Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R
• Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
• Confederația Patronală CONCORDIA
• Consiliul Investitorilor Străini – FIC
• Fundația Romanian Business Leaders – RBL

Argumentele sectorului privat

Potrivit semnatarilor, România se află în 2029 în procedură de deficit excesiv și că soluțiile reale necesare au fost amânate prea mult timp, aflandu-se într-o situație dificilă din punct de vedere al sustenabilității bugetare.

„Formarea unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de acțiuni sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice”, se arată în documentul de poziționare.

Organizațiile au anticipat aceste principii într-o scrisoare publică anterioară, reprezentând principiile care, în opinia lor, ar trebui să ghideze reforma structurală a sistemului bugetar.

„Considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin reducerea cheltuielilor bugetare și prin optimizarea colectării veniturilor, fără majorări suplimentare ale taxelor. Pe termen lung, un plan strategic pentru diminuarea deficitului trebuie să valorifice potențialul economic al României, iar reformele fiscale să stimuleze investițiile private în economia națională”, afirmă semnatarii.

Opoziția față de o nouă propunere de impozitare progresivă este reiterată, ca reacție la sugestiile publice de implementare a unui astfel de sistem ca metodă de reducerea deficitelului bugetar.

„Sectorul privat consideră că această măsură nu va genera venituri semnificative pe termen scurt, și că pe termen lung, impactul asupra forței de muncă și investitorilor trebuie evaluat în profunzime prin consultarea tuturor părților interesate”, se precizează în scrisoare.

„O colectare mai mare de la cei buni contribuabili”

Păstrarea competitivității fiscale este crucială pentru susținerea dezvoltării României și a reducerii decalajelor de dezvoltare.

„Majorarea impozitării ar antrena o colectare suplimentară de la aceiași contribuabili, în detrimentul colectării de la firme cu un comportament nesincer, sau a extinderii bazei de impozitare pentru indivizi care momentan nu contribuie financiar. Acești contribuabili sunt cei care momentan se sustrag de la plata impozitelor”,argumentează sectorul privat.

Un sistem fiscal stabil și previzibil este un element cheie pentru atragerea investițiilor pe termen lung.

„Tinerii profesioniști au numeroase oportunități și un mediu fiscal clar poate influența decizia lor de a rămâne și contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă stabilitate și a simplificat sistemul fiscal, reducând evaziunea, stimulând participarea la forța de muncă și atragerea investițiilor”, afirmă organizațiile.

Stabilitatea fiscală a contribuit semnificativ la dezvoltarea sectorului privat și a clasei de mijloc, contribuind la asimilarea României în rândul statelor europene. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare încurajează colectarea veniturilor.

România are una dintre cele mai ridicate rate efective de impozitare a veniturilor salariale din UE (37,2% în 2021), depășind media UE (31,9%) și OECD (34,5%), situându-se pe locul 5 în UE ca nivel de sarcină fiscală.

„Evaluarea introducerii impozitării progresive trebuie să țină cont de stadiul de dezvoltare economică, de contextul macroeconomic și de capacitatea sistemului fiscal de implementare. Orice modificare a impozitării trebuie analizată cu privire la impactul asupra veniturilor bugetare și a economiei în ansamblu”, potrivit organizațiilor.

„Reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente”

Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a sarcinii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, necesită investiții în formarea fiscală și educare, precum și un sistem de deduceri. O reformă a pensiilor și sistemului de sănătate este necesară.

„O schimbare către impozitarea progresivă poate stimula relocarea veniturilor către forme mai puțin transparente pentru a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. Riscăm să încurajam practicile informale în detrimentul conformării fiscale”, se arată în scrisoare.

Implementarea unui sistem progresiv nu garantează automat creșterea veniturilor fiscale și nici reducerea inegalităților economice, având potențiale rezultate negative.

România se confruntă cu o repatutație de instabilitate fiscală din cauza schimbărilor frecvente legislative, lipsei de claritate și birocrației. O impozitare progresivă nepregătită ar accentua această percepție negativă, cu negative pentru competitivitatea țării. Una dintre prioritățile politicii este susținerea creșterii economice pe termen lung.