ECONOMIE

Fost ministru de Finanțe acuză Bolojan de cel mai mare împrumut al României din istorie

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde de lei în perioada iunie 2025 – iunie 2026, această sumă fiind cea mai mare...

3 iulie 2026 3 ore în urmă de Gheorghe Alex

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde de lei în perioada iunie 2025 – iunie 2026, această sumă fiind cea mai mare din istoria țării. Câciu susține că acest nivel de împrumuturi este un record negativ pentru România, fiind mai mare decât cele înregistrate în perioadele de ”mărețe deficite”.

Detalii despre împrumuturile și structura datoriei

Conform afirmațiilor fostului ministru, din suma totală de 339 miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei reprezintă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice. Restul, de 87,6 miliarde de lei, reprezintă împrumutul SAFE, contracte semnate și prefinanțare încasată. În același interval, datoria publică a crescut cu 143 miliarde de lei, ajungând la un nivel de 61% din PIB.

Amprenta împrumuturilor asupra datoriei publice

Câciu afirmă că datoria publică a crescut cu 143 miliarde de lei într-un singur an. El precizează că România s-a situat într-o poziție în care nivelul datoriilor totale a ajuns la 61% din Produsul Intern Brut.

Critica față de gestionarea financiară a premierului Bolojan

El a accentuat că nu există discuții suficiente despre structura reală a deficitului. Câciu spune că, dacă s-ar lua în calcul și plățile restante către mediul privat, deficitul ar ajunge la 2,9%. În acest context, nivelul real al deficitului public a fost estimat de fostul ministru printr-un calcul care include datorii către Pfizer, concediile medicale neachitate, furnizorii de energie, magistrați și facturi restante pentru investiții, totalizând 23,7 miliarde de lei.

PUBLICITATE

Estimări și proiecții economice

Câciu amintește de prognoza de primăvară a CNSP, conform căreia România ar putea avea o creștere economică de 0,1% în 2026. Acest lucru este în contradicție cu bugetul, construit pe o estimare de creștere de 1%.

Concluzii și critici asupra situației fiscale

El a criticat modul în care sunt prezentate datele bugetare, afirmând că reducerea deficitului s-a realizat doar prin amânarea unor plăți. Câciu susține că această politică a dus la o situație fiscal-bugetară fără precedent și că a crescut șomajul cu peste 50.000 de persoane, iar peste 100.000 de firme sunt pe cale să închidă.

Conform afirmațiilor, măsurile și abordarea actuală au adus România într-o stare de instabilitate financiară, iar cifrele prezentate indică o criză fiscală din ce în ce mai gravă.

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *