**Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită garantarea salariilor magistraților în proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice**

Asociația Forumul Judecătorilor din România a trimis luni o scrisoare deschisă către ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, solicitând ca noile reglementări de salarizare să nu conducă la diminuarea veniturilor nete ale magistraților, pentru a evita riscul unui exod din profesie.

Reacția Asociației și contextul legislativ

Asociația afirmă că actuala lege a salarizării unice trebuie să asigure judecătorilor și procurorilor o salariere stabilă, echitabilă și independentă economic. Scrisoarea intervine în contextul opoziției formulate de ÎCCJ, Parchetul General, CSM, precum și de 50 de șefi de tribunale, șefi de Curți de Apel și 163 de judecători, care au respins prevederile proiectului de lege al Guvernului interimar Bolojan.

Principalele propuneri și argumente ale Forumul Judecătorilor

Asociația subliniază că remunerația judecătorilor trebuie să reflecte responsabilitățile lor și să le asigure independența economică, protejând astfel imparțialitatea și autonomia justiției. În acest sens, propune ca salariile magistraților să fie echivalentul indemnizațiilor stabilite pentru demnitarii și înalții funcționari publici, considerând că acestea reprezintă o referință adecvată pentru statutul și importanța profesiei.

Forumul critică poziția din Anexa nr. V a proiectului de lege, care plasează salariile judecătorilor la coeficienți mai mici decât cei ai unor demnitari sau funcționari, precum președintele ÎCCJ sau președintele Curții de Conturi. Astfel, un judecător cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de 5,50, inferior celui al senatorilor sau deputaților (6,00) și semnificativ sub cel al președintelui Senatului sau Camerei Deputaților (7,50).

Disproporții și riscuri pentru independența justiției

Președintele României are un coeficient de 8,00, iar prim-ministrul de 7,50. Plasarea președintelui ÎCCJ sub aceste niveluri afectează simbolic și material independența și prestigiul puterii judecătorești, contrar exigențelor constituționale. În comparație, primarii și președinții consiliilor județene cu vechime peste 20 de ani au coeficienți de 6,50, respectiv 6,00, iar un judecător de tribunal ajunge, în cazul vechimii de peste 20 de ani, doar la 5,10.

Această ierarhie inversează poziția constitutională, plasând judecătorii într-o subordonare financiară și simbolică față de funcțiile politice și administrative, ceea ce poate compromite independența justiției.

Disparități între salarii și poziții de demnitate publică

Coeficienți mai mari decât cei ai judecătorilor au poziții precum Avocatul Poporului (6,26), Președintele Consiliului Legislativ (6,26), Președintele Curții de Conturi (6,26), președinții Consiliului Concurenței (6,26) și membrii CNA (5,76). Aceste discrepanțe accentuează disproporția în raport cu nivelul maxim pentru judecători la 5,50, ceea ce percepția socială și statutul profesional ale judecătorilor pot fi periclitate.

Forumul consideră că această configurare contravine principiilor europene și periclitează independența sistemului judiciar, mai ales dacă ținem cont de necesitatea ca magistrații celor mai înalte instanțe să aibă coeficienți cel puțin egali sau superioari celor ai politicienilor și funcționarilor de rang înalt.

Necesitatea recalibrării coeficienților și respectarea principiilor fundamentale

Asociația solicită ajustarea coeficienților pentru a fi în concordanță cu rolul și responsabilitățile magistraților, precum și cu principiile statului de drept. Se evidențiază că salariile trebuie să fie compatibile cu situația socială, cu cerința de independență și cu standardele internaționale, precum cele ale CJUE și ale Consiliului Europei.

Remunerarea judecătorilor trebuie să fie stabilită astfel încât să acopere și riscurile, complexitatea și responsabilitatea exercitării funcției. În plus, menținerea regimului actual de incompatibilități și interdicții este esențială pentru asigurarea independenței și integrității magistraților.

Impactul potențial al modificărilor asupra sistemului judiciar

Forumul avertizează că orice reducere a venitului net al magistraților, dacă ar avea loc, riscă să determine plecarea din sistem a celor cu experiență, provocând o scădere a calității actului de justiție. Salvarea sistemului judiciar depinde de menținerea salariilor și de corelarea lor cu vechimea în muncă și responsabilitățile exercitate.

De asemenea, se semnalează că plafonarea salariilor pentru magistrați după 20 de ani de activitate va duce la stagnare și demotivare, fiind contrară recomandărilor internaționale și principiilor europene privind remunerarea echitabilă și proporțională cu rolul și complexitatea funcției.

**Asociația afirmă că reforma salarială trebuie să țină seama de realitatea profesională a magistraților și de importanța socială a justiției**, în condițiile în care actualele prevederi riscă să afecteze independența și stabilitatea sistemului judiciar.