**Evenimentele din iunie 1990, analizate prin documente oficiale și declarații ale fostului procuror militar Voinea**

Un dosar aflat la dispoziția publicului oferă dovezi concrete despre modul în care s-au desfășurat evenimentele violente din iunie 1990, fiind analizate implicațiile președintelui Ion Iliescu, rolul minerilor și intervențiile unor oficiali militari și civili.

„Ion Iliescu a condus represiunea din iunie 1990”

Fostul procuror militar Voinea afirmă că jurnalul consemnează ordinele directe ale fostului președinte Ion Iliescu, oferind o probă oficială asupra conduitei sale în timpul evenimentelor. Jurnalul, întocmit de generalul Şchiopu, detaliază decizii și discuții avute între 13 și 16 iunie 1990, în contextul represiunii violente.

Conform jurnalului, la 13 iunie, Iliescu a telefonat generalului Şchiopu și a cerut trimiterea a 100 de soldați pentru acțiuni împotriva civililor în zona fostului magazin al copiilor. La o oră după primirea ordinului, președintele a revenit cu noi instrucțiuni pentru a dispune folosirea a 12 TABC în zona Ministerului de Interne.

În urma acestor ordine, au fost înregistrate victime, inclusiv șase morți. Iliescu ar fi insistat pentru utilizarea gazelor lacrimogene, însă generalul Şchiopu ar fi reacționat explicând că nu este cazul să se folosească armata. Jurnalul semnalează, însă, că ordinul de represiune a fost confirmat în documente.

Pentru prima dată, aceste probe oficiale indică clar cine s-a aflat în fruntea operațiunii de reprimare.

„Minerii au stat în unități și alți ofițeri erau în locul lor”

Voinea precizează că, în ciuda probelor din dosar, după decenii, cazul a fost retrimis în instanță, sugerând că există motive și pentru continuarea anchetei, chiar și după plecarea lui Iliescu din prim-plan.

El a confirmat că minerii nu au fost organizați pentru a acționa în teren, ci au fost ținuți în unități. Au fost aduși de ofițeri SRI la sediile partidelor aflate în opoziție față de FSN, fiind implicați în atacuri și vandalism.

Minerii, alții decât cei din unitățile lor, au fost conduși de cadre ale SRI către sediile diferitelor partide și redacții, provocând pagube diverse. În dosar se află și evaluări a acestor pagube.

Mai mult, minerii implicați au fost plătiți pentru participare, iar numeroși dintre aceștia au primit prime pentru acțiuni și pentru învățare. A fost identificat un complet de aproximativ 1.000 de mineri aflați la Armata 1, care au fost înlocuiți ulterior, după ce au fost echipați cu uniforme și echipamente militare, iar uniformele lor au fost confiscate de autorități de la televizor.

Voinea a menționat că minerii au fost ținuți în unități și nu au acționat direct pe stradă, fiind păstrați acolo pe perioada evenimentelor, iar documente, inclusiv tabele și inventare, confirmă această situație.

Printre elementele de probă se află și evidențe cu bunuri și echipamente militare confiscate de la jandarmi, precum caschete și chipii, recuperate de la minerii implicați.

„Cozma trebuia să fie noul guvernator a V. Jiului”

Voinea explică legătura dintre Mihai Cozma și evenimentele din V. Jiului, povestind că acesta era considerat inițial pentru a fi numit guvernator al zonei respective, fiind adus la București pentru pregătire.

Însă, în urma unor controverse și a deciziei de a-l înlocui, Cozma nu a avut nicio implicare activă directă în acțiuni de represiune. El a fost perceput ca un personaj care, deși a cochetat cu Puterea, nu a fost un părtaș direct la violențe, ci a fost implicat în promisiuni legate de autonomia zonei.

Voinea precizează că promisiunile de autonomie și eventuale facilități le-au fost făcute lui Cozma, însă planul nu s-a materializat, fiind înlocuit în decizia finală.

„Stănculescu, Voican și Eftimescu au venit special pentru a stabili modul în care vor ataca piața Universității”

Ignorând speculațiile asupra implicării cumnatului fostului președinte Roman, Voinea susține că, înainte de sosirea minerilor în București, Gelu Voican s-a întâlnit frecvent în zona Pieței Universității cu generalul Victor Stănculescu.

În aceste întâlniri, s-au stabilit modalitățile de intervenție, inclusiv planul de atac asupra pieței și mobilizarea minerilor pentru acțiuni violente. Voinea exemplifică o listă găsită în dosar cu liderii care urmau să fie implicați pentru orchestrarea acestor operațiuni.

Concret, Voinea afirmă că echipe de oficiali și lideri mineri au fost cazați la hotelul București și pregătiți să execute planul de consolidare a controlului asupra zonei Universității.

–

Aceste documente și mărturii oferă o perspectivă clară asupra modului în care evenimentele din iunie 1990 au fost conduse din punct de vedere operațional și politic, indicând o implicare directă a unor oficiali de rang înalt în orchestrarea represiunii și mobilizarea grupurilor de muncitori și mineri.