Ministrul Transporturilor, Radu Miruţă, a anunțat miercuri dimineață că a semnat pentru ca TAROM să primească aport de capital social, însă bugetul companiei va fi amânat cu două săptămâni. Decizia de întârziere a fost cauzată de estimările de venituri considerate neserioase, fapt care, dacă nu se corectează, ar putea duce la creșterea pierderilor.

Amânarea aprobării bugetului TAROM

Potrivit declarațiilor ministrului, aprobarea bugetului TAROM a fost amânată cu două săptămâni din cauza unor estimări de venituri care nu sunt considerate credibile. Eliminarea acestor estimări ar putea avea un impact negativ asupra rezultatelor financiare ale companiei aeriene.

„Conducerea companiei a construit bugetul pe un load factor (grad de ocupare al aeronavelor) de 79% în 2026, față de 72% în 2025. Problema este că realitatea arată exact invers: în primele patru luni din 2026, gradul de ocupare este de doar 66%, față de 72% în aceeași perioadă a anului trecut,” a explicat Miruţă.

Discrepanța între estimări și realitate

Ministrul a subliniat că, pentru a atinge cifrele bugetate, ar fi nevoie ca în restul anului ocuparea aeronavelor să crească substanțial, însă nu există date concrete care să confirme o astfel de evoluție.

„Așadar, pentru a atinge cifra propusă în buget, având în vedere că deja pentru o treime din an sunt mult sub estimare, în restul perioadei ar fi nevoie de un salt enorm, fără să existe astăzi date care să indice o astfel de evoluție. Altminteri, consecința va fi o nerealizare semnificativă a veniturilor, ceea ce înseamnă pierderi mari la final de an,” a adăugat Radu Miruţă.

Impactul estimărilor asupra veniturilor

Ministrul a explicat că 63% din veniturile TAROM depind direct de gradul de ocupare, iar supraestimarea acestei variabile duce la un buget nesustenabil.

„Când această variabilă este supraestimată, întregul buget devine nerealist,” a spus Miruţă.

Focus pe realitate și solicitarea revizuirii bugetului

Radu Miruţă a afirmat că rolul său nu este să aprobe bugete construite pe ipoteze optimiste, ci pe date reale. El a menționat că cifrele, de pe hârtie, pot părea bune dacă sunt bazate pe presupuneri optimiste, dar în practică pot duce la pierderi suplimentare.

„Rolul meu nu este să aprob bugete care «iese» din pix, ci să cer bugete construite pe realitate,” a precizat oficialul.

Ministrul a estimat că diferența între veniturile estimate în bugetul actual și cele reale ar putea genera un rezultat negativ suplimentar de peste 100 de milioane de lei în 2026, fiind de asemenea influențată de prețul combustibilului, estimat în buget la 950 de dolari pe tonă, față de nivelul actual de 1.400 de dolari pe tonă.

„Bugetul pentru 2026 este construit și pe un preț al combustibilului mult sub nivelul actual al pieței, ceea ce generează o componentă semnificativă de pierderi,” a spus Miruţă.

Pentru această situație, ministrul a solicitat refacerea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2026, pe baze realiste, atât în privința veniturilor, cât și a costurilor, cu termen de două săptămâni.