Guvernul a publicat o analiză detaliată privind nivelul de sărăcie în România pentru anul 2024, evidențiind diferențele semnificative între regiuni și zonele urbane și rurale. Raportul indică o preocupare majoră pentru zonele cu indice de sărăcie foarte ridicat, în timp ce orașele mari și zonele metropolitane continuă să se situeze la polul opus.

Guvernul a publicat unul dintre cele mai ample studii despre sărăcie

Raportul, elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, utilizează date de la Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii, Finanțelor și alte instituții. Documentul analizează indicele de sărăcie generală, un indicator care măsoară proporția persoanelor ce trăiesc în condiții multidimensionale de sărăcie. Este evaluat atât nivelul veniturilor, cât și condițiile de trai, accesul la servicii și oportunitățile economice.

Zonele cu risc crescut: Moldova, Oltenia și sudul Munteniei

Raportul relevă că cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se găsesc în Moldova, Oltenia, sudul Munteniei și centrul Transilvaniei. Aici, infrastructura slab dezvoltată, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la vulnerabilitate. Acești factori se amplifică reciproc, menținând comunitățile într-o stare de dificultate permanentă.

Locuitorii din zonele afectate se confruntă cu niveluri extrem de ridicate ale sărăciei

Conform datelor oficiale, anumite localități din România au indice de sărăcie aproape de 100%. Exemplele incluse în raport sunt Valea Moldovei, județul Suceava (98%), Socond, județul Satu Mare (94%), Voinești, județul Vaslui (92%), Dragu, județul Sălaj (92%), Săuca, județul Satu Mare (91%), Horgești, județul Bacău (87%), Galbenu, județul Brăila (87%), Mihăileni, județul Sibiu (86%), Slobozia Bradului, județul Vrancea (86%) și Vișani, județul Brăila (85%). În aceste localități, lipsa infrastructurii, drumurile dificile, accesul limitat la spitale și școli, precum și oportunitățile reduse de angajare mențin comunitățile în stare de vulnerabilitate.

Diferențe mari între zonele urbane și rurale

Localitățile urbane și zonele în apropierea orașelor mari înregistrează un indice de sărăcie mult mai scăzut. În municipii și zone metropolitane, valorile sunt aproape de zero, indicând condiții mai bune de trai și acces la servicii. Printre exemple se numără Jucu, județul Cluj, cu un indice de 0%, Cristian, județul Brașov și Otopeni, județul Ilfov, ambele cu 3%. La polul opus, orașe precum Voluntari, județul Ilfov, înregistrează un indice de 12%, iar Borș, județul Bihor, 13%.

Sărăcia energetică, o problemă majoră în zona arcului carpatic

Raportul evidențiază și fenomenul sărăciei energetice, unde numeroși locuitori nu pot asigura un consum minim de energie pentru încălzire sau trai decent. În zona arcului carpatic se înregistrează grad ridicat de sărăcie energetică, explicată prin clima rece, perioade lungi de încălzire, veniturile scăzute, locuințele vechi și accesul limitat la rețele moderne. În schimb, zonele mai puțin afectate sunt București-Ilfov, Banatul, Crișana și vestul Transilvaniei, unde infrastructura este mai dezvoltată și veniturile sunt mai mari.

Familiile dependente de ajutoare sociale

Conform datelor, un număr semnificativ de familii beneficiază de Venitul Minim de Incluziune. Există concentrații mari de beneficiari în județele din sudul țării, precum Teleorman și Dolj, precum și în Nordul Moldovei și în zonele din Transilvania. Aceste regiuni corespund și cu zonele cu indicatori social-economici slabi și nivel ridicat de sărăcie.