România pierde o nouă tranșă din Fondul pentru Relația cu Privatizarea și Resursele (PNRR), în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, în contextul în care deja a înregistrat pierderi totale de aproximativ 7 miliarde de euro de la începutul implementării programului, relatează ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Contextul și decizia Comisiei Europene

Pîslaru anunță că evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3, depusă pe 15 decembrie 2023, a fost una dintre cele mai dificile. În urma acestei evaluări, în mai 2025, Bruxelles-ul a decis suspendarea parțială a unor fonduri din cauza nerespectării unor reforme esențiale.

Cererea a fost urmată de o perioadă de corectare și justificări suplimentare transmise pe 28 noiembrie 2025, însă Patru jaloane importante nu au fost satisfăcător îndeplinite pentru ca fondurile să fie deblocate integral.

Obstacolele și încercările de recuperare

Ministrul Pîslaru menționează că, de la preluarea mandatului în iunie 2023, a utilizat toate pârghiile disponibile pentru recuperarea fondurilor suspendate. În urma acestui efort, până în prezent, a reușit recuperarea a 350,7 milioane de euro.

Din această sumă, cea mai valoroasă reușită a fost recuperarea a 166 milioane de euro din suma inițial suspendată pentru reformele legate de pensiile speciale. Conflictele legislative și cele șase amânări ale avizului la Curtea Constituțională au întârziat procesul, dar intervenția prim-ministrului Ilie Bolojan a avut un rol decisiv în deblocarea situației, conform ministrului.

Reformele și pierderile de fonduri

Unul dintre cele mai importante jaloane îl reprezintă reforma pensiilor speciale, unde România a primit 231 milioane euro inițial, dar a reușit să recupereze 166 milioane euro.

În cazul reformei guvernanței companiilor de stat, s-au recuperat 132 milioane euro din suma totală, prin schimbări pentru asigurarea conducerii profesionale și transparente. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a jucat un rol important în această reușită.

Pentru companiile din energie, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, problema a fost modul de numire a consiliilor de administrație, unde problemele identificate de Comisia Europeană au condus la pierderea a 180 milioane euro, din care s-au recuperat 48 milioane euro.

În sectorul transporturilor, inclusiv CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, s-au pierdut 15,4 milioane euro, iar s-au recuperat 4,5 milioane euro. Problematica a fost că unele numiri au fost considerate nesatisfăcătoare în ceea ce privește criteriile de transparență și competență, fiind constatate conflicte de interese și proceduri incomplete.

Responsabilitatea politică și impactul asupra fondurilor europene

Pîslaru evidențiază că principalele obstacole au fost politicienii care au amânat sau blocat reformele, numind în funcții persoane nepotrivite sau lucrând pentru interese personale. El acuză că aceștia au folosit ocazii pentru a întârzia reformele în frica de a pierde privilegii sau pentru a favoriza membri ai familiei sau apropiați în poziții înalte în companii de stat.

Ministrul afirmă că aceste practici au avut ca rezultat pierderi semnificative de fonduri europene, pe care le suportă, în final, cetățenii. El critică și faptul că unele decizii politice au fost doar simulări de selecție, în timp ce în realitate numirile continuă să fie influențate de interese de partid.

Pentru final, Pîslaru recomandă ca, pe viitor, să se învețe din aceste experiențe și să se evite repetarea acestor greșeli, subliniind că actualii politicieni sunt cei responsabili de situație și de costurile presupuse de incapacitatea sau refuzul de a implementa reforme importante.

Ministrul sugerează că, pentru a evita pierderile viitoare, este necesară o schimbare de abordare și responsabilizare pentru modul în care se gestionează fondurile europene în România.