Belgia examinează în prezent posibilitatea de a naționaliza reactoarele nucleare, în contextul crizei energetice globale și al discuțiilor cu compania franceză Engie privind preluarea activelor nucleare. Decizia vizează prelungirea duratei de funcționare a celor șapte reactoare ale țării, care trebuiau să fie demontate până în 2025, și considerarea redeschiderii sau construcției unui al treilea reactor.

Prelungirea activității reactoarelor și suspendarea procesului de dezmembrare

Guvernul belgian și Engie au convenit asupra prelungirii cu 10 ani a funcționării a două reactoare, pentru a le permite să funcționeze mai mult timp față de estimările inițiale. Anunțul a fost făcut de premierul Bart De Wever printr-un mesaj publicat pe platforma X, precizând că toate activitățile de dezmembrare au fost suspendate cu efect imediat.

Motivațiile și contextul deciziei

Belgienii au recurs la această opțiune din cauza crizei energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a dus la o criză în aprovizionarea cu energie și la creșterea nivelului inflației. În acest context, țara a revenit asupra planului de a abandona energia nucleară, anunțând o reconsiderare a utilizării reactorului nuclear.

Experții notează că, anterior, Belgia, similar Germaniei, a renunțat la ideea energiei nucleare din motive de siguranță legate de riscurile accidentelor nucleare. După declanșarea crizei energetice, însă, planurile s-au modificat, iar Belgia ia în calcul naționalizarea reactorilor pentru a asigura necesarul de electricitate.

Impactul asupra planurilor și situația companiei Engie

Acordul cu Engie prevede definirea condițiilor pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Conform declarațiilor premierului Bart De Wever, toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate. Engie, compania franceză ce operează reactoarele, se confruntă cu temeri legate de posibilitatea de a nu obține profit dacă vânzarea activelor nucleare va fi amânată sau compromisă.

De asemenea, Engie are posibilitatea de a transfera obligațiile legate de fabricile și personalul implicat în operare și întreținere, în cazul în care procesul de naționalizare va avansa.

Reacția și perspectivele rămânere pe termen lung

Belgienii iau în considerare și deschiderea unui nou reactor sau redeschiderea unuia existent, pentru a suplini deficitul de energie urmare a întoarcerii la energia nucleară. Între timp, alte țări europene continuă să sprijine energia nucleară, precum Franța, care intenționează să construiască șase reactoare noi începând cu 2040, și țările din Scandinavia și Cehia, care accelerează tranziția către această sursă.

Germania și-a încheiat retragerea din energia nucleară, iar Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat recent că decizia de a demola centralele nucleare a fost o eroare strategică pentru Germania.

Context european și strategii de viitor

Uniunea Europeană developăază strategii pentru o tranziție energetică post-petrol. În acest sens, Comisia Europeană a prezentat planuri pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici, ca parte a eforturilor de reducere a dependenței de combustibili fosili în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.

De asemenea, criza petroliului a avut impact asupra sectorului transporturilor, unde se analizează reducerea emisiilor de carbon generate de avioane. În absența interzicerii zborurilor, se iau în considerare măsuri pentru limitarea traficului aerian, inclusiv promovarea trenurilor electrice și dezvoltarea tehnologiei Hyperloop, precum și extinderea sistemului de tren cu levitație magnetică (Transrapid).

În concluzie, Belgia își reevaluează strategia energetică pentru a face față crizei și a-și asigura independența energetică, prin implicarea statului în activitatea nucleară.