**Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă**

Plenul Parlamentului European a decis, marți, în favoarea ridicării imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă, la solicitarea autorităților din România. Votul permite continuarea cercetărilor penale în cazul acesteia, fără a se pronunța asupra vinovăției.

Decizia Parlamentului European

Parlamentul European a aprobat solicitarea de ridicare a imunității pentru punctele B, C, D, E, F, G și H din raportul Comisiei JURI. În aceeași ședință, a fost aprobată exonerarea de imunitate pentru punctul I, referitor la un discurs susținut de Șoșoacă în plenul Parlamentului European la 11 februarie 2025, în care ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu.

Decizia a fost luată după ce Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, fără voturi „împotrivă” și o abținere.

Contextul urgitării ridicării imunității

Rezultatul votului permite procurorilor din România să continue cercetările în dosarul penal al Șoșoacă. Ridicarea imunității nu constituie o condamnare și nu pronunță vinovăția, ci elimină un obstacol procedural în proces.

Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă către Parlamentul European în 2025, fiind legată de o procedură penală în România. Cazul vizează mai multe presupuse infracțiuni, care ar fi fost comise între 10 decembrie 2021 și 11 februarie 2025.

Infracțiunile vizate

Europarlamentara este cercetată pentru 11 infracțiuni. Dintre acestea, se numără propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.

În documentația oficială se precizează că acestea au fost comise în perioada menționată.

Procedură și reacții

Reprezentanții legali ai Dianei Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul anchetei. Decizia de a ridica imunitatea nu implică o decizie finală în privința vinovăției.

Cererea de ridicare a imunității a vizat mai multe puncte. În punctul B, este vizată acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, în cazul unui incident din 10 decembrie 2021, dintr-un apartament din București.

Punctul C privește acuzația de glorificare a unei persoane condamnată pentru crime de război, printr-un comunicat publicat pe site-ul organizației politice S.O.S. România.

Pentru punctele D și E, sunt invocate declarații publice, unele făcute pe Facebook în mai 2024, și alte în cadrul Parlamentului României, în care ar fi acuzat evrei de crime istorice împotriva românilor.

Punctele F și G vizează declarații online din octombrie 2024, în care ar fi fost glorificate persoane și mișcări implicate în crime de război și promovate idei xenofobe și rasiste. În ultima parte, din 1 decembrie 2024, este semnalată o declarație în care Șoșoacă ar fi glorificat o persoană condamnată pentru crime de război și promovat idei legionare.

Ultima acuzație, punctul H, se referă la ultraj, după ce europarlamentara ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Reacția și următorii pași

Diana Șoșoacă a declarat anterior că decizia Parlamentului European reprezintă un „precedent grav pentru România”. Rămâne de văzut dacă europarlamentara va mai rămâne în funcție după votul final in cadrul plenar. Mâine, va fi anunțată dacă își păstrează imunitatea sau nu, situație care va fi decisă de plenul Parlamentului European.

Parlamentul European urmează să voteze în același timp și o raportare către Parchetul General din România, pentru continuarea procedurilor legale împotriva acesteia.