Președintele Donald Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat la Islamabad și a afirmat că vicepreședintele Vance era pe drum pentru această întâlnire. Cu toate acestea, Vance se afla încă la Washington, așteptând semnalul de la Teheran, ceea ce indică o incertitudine accentuată în privința evoluției negocierilor.

Negocieri și tensiuni în Washionton și Teheran

Negociatorii americani au făcut progrese recente, iar declarațiile optimiste ale președintelui Trump au fost emise vineri, când se părea că pacea era aproape. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Strâmtoarea „este complet deschisă”, dar această stare a durat doar 24 de ore.

Duminică, Iranul a tras asupra petrolierelor care încercau să traverseze Strâmtoarea, invocând reticența administrației Trump de a ridica blocada impusă. Oficialii americani au interpretat această acțiune ca pe o divizare între diferite facțiuni iraniene, în special între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul Gărzii Revoluționare Islamice, generalul Ahmad Vahidi.

Diviziuni interne și escaladări ale conflictului

Un oficial al administrației americane a spus că nu sunt siguri cine deține controlul în Iran, exprimând speranța ca echipa cu care s-au negociat anumite acorduri să reușească să finalizeze procesele. La 24 de ore după declarația iraniană despre deschiderea strâmtorii, SUA au escaladat situația, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în Golful Oman.

Declarațiile președintelui Trump au fost contradictorii, oscilând între afirmații de apropiere a unui acord și amenințări cu distrugerea infrastructurii iraniene, precum poduri și centrale electrice. În timp ce negocierile evoluau, Trump a susținut că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire.

Declarații contradictorii și incertitudini în privința negocierilor

Pe fondul unui proces de negociere dificil, Trump a făcut declarații contradictorii despre cine din echipa sa ar urma să călătorească în Pakistan sau când, indicând o lipsă de claritate în planurile de contactare a Iranului. În același timp, Iranul bănuia că intențiile SUA sunt de a pregăti un atac surpriză, în timp ce Washingtonul susține că vrea doar o înțelegere clară.

Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a transmis pe platforma X că Iranul respectă angajamentele, dar a subliniat importanța unui dialog semnificativ. Diplomația a fost marcată de afirmații și acțiuni contradictorii, ceea ce contribuie la ambiguitate și incertitudine în privința intenției reale a părților.

Neîncredere și eforturi de mediere

Iranul păstrează o profundă neîncredere față de angajamentele SUA, pe fondul unor semnale contradictorii din partea Washingtonului. Analizele arată că Iranul nu a fost de acord niciodată să renunțe definitiv la programul de îmbogățire a uraniului, ci a fost mai degrabă de acord cu anumite perioade de neîmbogățire, între „nu vom construi o armă nucleară”, și „nu vom atinge nimic timp de 5, 10 sau 15 ani”.

Procurorii pakistanezi, mediatori în procesul de negociere, au încercat să stabilizeze discuțiile și să repună pe traiectorie soluțiile propuse, în timp ce pachetul negociat recent include subiecte precum sancțiuni, fonduri înghețate, material nuclear și viitorul programului nuclear iranian.

Posibile măsuri economice și tactici militare

Deși Trump a afirmat că refuză să accepte condițiile actuale, oficialii din administrație susțin că se poate ajunge la deblocarea fondurilor iraniene în schimbul unor concesii corecte. Iranul, aflat în dificultate economică, caută acces la banii săi, încercând să obțină ridicarea sancțiunilor impuse.

Washingtonul discută despre menținerea anumitor condiții, precum controlul asupra îmbogățirii și deschiderea Strâmtorii. În același timp, echipa lui Trump analizează planuri pentru o nouă campanie militară, inclusiv posibile acțiuni împotriva insulei strategice Kharg, în condițiile în care bombardamentele din februarie se consideră ca fiind încheiate, iar această acțiune ar putea fi reluată.

Un oficial a indicat că se află în faza a doua a unui plan militar, cu opțiuni pentru acțiuni suplimentare în funcție de răspunsul Iranului. Nu există însă o decizie oficială în privința unui război deschis, dar pregătirile pentru astfel de eventualități continuă.