Vicepremierul Oana Gheorghiu a semnalat, duminică, probleme majore legate de compania Petrotrans SA, acuzând blocaje administrative și decizii întârziate care au dus la degradarea infrastructurii petroliere a țării. Într-o postare pe Facebook, ea a subliniat că statul român continuă să plătească anual aproape 28.000 de euro pentru o conductă dezafectată de aproape 20 de ani, care a fost parțial furată și nu mai are nicio funcție.

Situația conductei de pe teritoriul României

Gheorghiu a explicat că statul plătește 27.960 de euro în fiecare an pentru proprietatea asupra unei conducte subterane, deși aceasta nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani. Conducta a fost demontată în mare parte de hoți, însă, din cauza lipsei unei decizii administrative, ea nu a fost radiată din inventarul domeniului public. Astfel, statul este obligat să plătească proprietarilor terenului, în condițiile în care nu are control asupra infrastructurii.

Istoricul companiei și al infrastructurii

Oana Gheorghiu a prezentat evoluția companiei Petrotrans SA, care a fost reorganizată în anii ’90 și, ulterior, a intrat în faliment. Ea a spus că deciziile administrative greșite au permis degradarea rețelei de conducte, inițial ce măsura 1.800 de kilometri pentru transportul produselor petroliere și avea o importanță strategică reală pentru infrastructura națională.

Etapele destrămării companiei

Gheorghiu a descris mai multe momente cheie din istoria Petrotrans SA:
– În 1996, Guvernul a desființat entitatea care opera conductele și a absorbit-o în cadrul Petrom, dar a uitat să o scoată din lista privatizărilor în masă. La acea vreme, acțiunile companiei erau tranzacționate pe RASDAQ, fără existență juridică clară.
– În 2000, o patrulă de jandarmi a descoperit prima rețea de furt din conducte, dar preferința pentru tăcere a permis continuarea activității ilegale.
– În 2001, Secția 5 Poliție din București a intrat în schemă, iar furturile s-au organizat ca o adevărată industrie, pornind de la incidente de mici proporții.
– În 2004, hoții au montat o instalație de 250 de metri sub Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru alimentarea barjelor, fiind înregistrate peste 100.000 de tone de materiale furate, cu o pagubă estimată la peste 80 milioane de euro. La acea vreme, statul a fost acuzat că a ajutat activitatea infracțională prin forțele sale de ordine.
– În 2005, o ordonanță a guvernului a reorganizat sectorul, desemnând Petrotrans SA ca operator licențiat, dar nu i-a atribuit concesiunea, iar compania a fost obligată să cedeze părți din patrimoniu fără nicio compensație. Activitatea petrotrans SA a încetat în august 2005, după decizii administrative, și nu din cauza pieței sau managementului.
– În 2007, compania a intrat oficial în faliment, cu stocuri de produse nevandabile și fără niciun angajat.

Efectele brutale ale deciziilor administrative

Gheorghiu arată că, deși Petrotrans SA a dispărut din evidență în anii 2005 și 2007, ea continuă să existe formal până în 2019, când lichidarea a fost blocată din interior. În fapt, compania a încetat să mai existe încă din 2005, dar în acte ea apare încă în evidența oficială în anul 2026.

Concluzii privind starea infrastructurii petroliere

Infrastructura rețelei, odată apreciată pentru valoarea strategică, a fost complet degradată. Multe conducte au fost furate sau dezafectate, iar lipsa controlului exercitat de stat și a măsurilor administrative a dus la pierderi colosale și risipirea unei resurse importante pentru securitatea energetică a țării. Gheorghiu a criticat dur modul în care deciziile administrative au permis aceste degradări și a subliniat că statul suportă în continuare costuri pentru infrastructură inexistentă.