Germania își revizuiește în scădere estimările de creștere economică pentru 2024, prognozând o creștere de doar 0,5%, comparativ cu previziunile anterioare de 1%. Pentru 2027, previziunile indică o creștere de 1,3%, însă acestea au fost reduse la 0,9% din cauza crizei energetice. Decizia survine într-un context de incertitudini generate de conflictele internaționale și creșterea prețurilor energetice.

Schimbări în previziunile economice ale Germaniei

Surse oficiale afirmă că, înainte de criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu, economia germană își recăpăta treptat ritmul, dar evoluția rămâne sub așteptările inițiale. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna anterioară, semnalând o încetinire a activității economice.

Previziunile pentru creștere economică în anul curent au fost reduse sub nivelurile estimative originale. În februarie, se estima o creștere de 1%, dar ultimele cifre indică o creștere de doar 0,5%. Pentru 2027, previziunile inițiale de 1,3% au fost revizuite în jos, la 0,9%, din cauza agravării crizei energetice și a turbulențelor geopolitice.

Impactul crizei energetice și inflația crescută

Prețurile petrolului și gazelor naturale au crescut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, influențând inflația în Germania, care a ajuns la 2,8% în luna martie. Guvernul estimează că inflația va ajunge la 2,7% în 2026 și 2,8% în 2027, comparativ cu o rată de 2,5% în 2025.

Inflația mai mare afectează și consumul interior, care ar putea crește cu doar 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027, față de o creștere de 4,2% în anul anterior. Creșterea costurilor și incertitudinile generate de conflictele globale reduc optimismul economic și afectează piețele interne.

Perspectiva comerțului exterior și efectele asupra României

Estimările arată o creștere a exporturilor germania cu 1,3% în 2027, însă aceasta nu va compensa creșterea importurilor preconizate de 1,8%. Tarifele comerciale majore și instabilitatea provocată de conflictul din Orientul Mijlociu și alte crize globale limitează potențialul de relansare.

Relevanta acestor date pentru România constă în faptul că importurile din țară au fost de aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile germane către România au depășit 21 miliarde de euro. Relațiile comerciale au fost vitale pentru economia locală, în special pentru industrie, școli și orașe, și implică colaborări cu peste 10.000 de companii germane și mii de firme românești.

Autorul conchide că, pe fondul acestor evoluții, Germania, odată cea mai mare economie din UE, traversează o perioadă de retrogradare economică. În context, România se află sub impactul direct al scăderii perspectivelor de creștere a partenerului comercial principal, ceea ce poate afecta în mod semnificativ sectorul economic și investițiile străine în următorii doi ani.

În altă regiune de interes, cancelarul Friedrich Merz a declarat intenția Germaniei de a diminua dependența de alianțele nucleare americane și de a se orienta mai mult către colaborări cu Franța și Regatul Unit, ca parte a unei strategii de restructurare a politicilor de securitate și energie.