România se confruntă cu o încetinire semnificativă a creșterii economice, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale. Creșterea estimată pentru 2023 a fost revizuită de la 1,3% la 0,5%, iar pentru 2027 prognoza a fost coborâtă la 1,4%, față de 1,9% anterior.

Prognoză revizuită pentru creșterea economică în 2023 și 2027

Banca Mondială a ajustat în scădere previziunile pentru economia României. Pentru acest an, estimarea a fost redusă cu aproape un procent, de la 1,3% la 0,5%. Pentru anul următor, creșterea prognozată a fost micșorată de la 1,9% la 1,4%.

Impactul măsurilor fiscale și monetare asupra economiei

Raportul indică că măsurile de ajustare fiscală adoptate de Guvern au avut un efect direct asupra încetinirii economice. Politici precum înghețarea salariilor și a pensiilor din sectorul public, precum și ratele ridicate ale dobânzilor, au redus semnificativ consumul intern.

„Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale Guvernului, ritmul creșterii economice a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă de la aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune de la pandemia de COVID-19”, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Reducerea deficitului bugetar și consecințele asupra creșterii

Din punct de vedere fiscal, România a reușit să scadă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB la 8%, în ciuda încetinirii economiei. Proiecțiile oficiale indică posibilitatea ca deficitul să scadă sub 6% până în 2027, dacă tendința actuală se menține.

„Reducerea deficitului bugetar la 8% din PIB reprezintă o îmbunătățire în contextul unui mediu economic mai lent. Probabilitatea ca acesta să scadă sub 6% în următorii ani este reală dacă actualele politici se mențin”, au precizat oficialii.

Economia regională suferă și ea, fiind afectată de tensiuni geopolitice și creșterea costurilor energiei. În Europa și Asia Centrală, creșterea se preconizează la 2,1% în 2026, fiind influențată de dependența de importurile de gaze naturale, petrol și îngrășăminte.

Situația regională și reziliența sectorului economic

Potrivit Băncii Mondiale, regiunea continuă să fie vulnerabilă în fața conflictelor și a crizei energetice. În unele țări, pentru atenuarea impactului, sunt necesare măsuri speciale pentru protejarea populației vulnerabile. Este menționată importanța reformelor pentru dezvoltarea firmelor și crearea de locuri de muncă.

„Reziliența regiunii este testată de dependența de resurse energetice și produsele de bază. Politicile publice cu focus pe sprijinirea sectorului privat și pe reforme structurale vor fi esențiale pentru redresare”, a spus Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală.

Provocări structurale și direcția politicilor industriale

Raportul evidențiază problemele de durată din sectorul industrial. Intervențiile curente sunt concentrate în agricultură și industria alimentară, însă sectoarele de tehnologie avansată primesc sprijin insuficient.

Ivailo Izvorski, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală, recomandă prioritizarea reformelor care modernizează mediul de afaceri. În plus, se subliniază că politicile industriale trebuie folosite cu moderație și pentru perioade limitate.

„Pentru creșterea productivității și a ocupării forței de muncă, este esențială reformarea mediului de afaceri, precum și stimularea inovării și educației. Intervențiile publice, cum ar fi parcurile industriale, trebuie folosite cu grijă și doar ca măsuri temporare”, a afirmat Ivailo Izvorski.

România traversează o perioadă de ajustare economică, cu o încetinire a creșterii și reducerea deficitului bugetar, însă rămâne în fața unor provocări structurale care necesită reforme și politici adaptate pentru o redresare durabilă.