România înregistrează o creștere accelerată a terenurilor agricole deținute de străini, cifrele indicând o expansiune de 33% în doar patru ani

În ultimii ani, terenurile agricole din România au fost din ce în ce mai atrăgătoare pentru investitori externi. În condițiile unei piețe permisive, suprafața de teren deținută de persoane fizice străine a crescut cu 33% în ultimii patru ani, însă datele privind investitorii persoane juridice străine nu sunt disponibile oficial.

Compania daneză FirstFarms A/S investește activ în segmentul agricol din România. În prezent, compania controlează aproximativ 7.400 de hectare, dintre care peste 5.100 de hectare sunt în proprietate. Aceasta și-a anunțat investițiile pentru 2026, fiind interesată în special de terenurile dotate cu sisteme de irigații funcționale.

Suprafața de teren deținuta de străini și lipsa datelor oficiale

Agenția Națională de Cadastru afirmă că nu are informații despre suprafețele de teren agricol controlate de persoane juridice străine. Conform datelor ANCPI, cetățenii străini dețin peste 28.000 de hectare în total, precum și 33.940 de imobile, ceea ce reprezintă 0,27% din terenul agricol al țării.

Datele oficiale indică faptul că, din totalul de 10,6 milioane de hectare de teren agricol, doar 28.363 de hectare sunt deținute de persoane fizice străine. În timp ce suprafața controlată de persoane fizice străine a crescut, cuantumul de teren deținut de investitori străini prin persoanele juridice nu poate fi estimat oficial.

Reglementări europene și diferențe naționale

Țări vecine precum Ungaria, Polonia, Germania și Austria au implementat reguli stricte pentru achiziția terenurilor agricole de către străini. Ungaria definește terenul agricol ca fiind „avere națională” și interzice cumpărarea de către străini, inclusiv cetățeni ai UE, cu excepția cazurilor foarte speciale pe baza unor condiții stricte.

Polonia aplică controale prin autorizări și drept de preempțiune, prioritar pentru fermierii locali. În Germania și Austria, autoritățile pot bloca vânzările care pot duce la concentrare excesivă sau speculă. În Elveția, aproape complet interzisă achiziția de terenuri de către străini, condiționată de statutul de rezidență și cunoștințele de agricultură ale solicitantului.

Pozitia României față de alte țări europene

Diferența majoră față de alte state este că România nu consideră terenul agricol o resursă strategică. Legislația actuală permite achiziția liberă, fără restricții semnificative pentru străini, deși legislația națională stipulează anumite mecanisme, precum dreptul de preempțiune și condiții de rezidență, care sunt relativ ușor de ocolit.

După aderarea la Uniunea Europeană, în 2014, țara noastră a permis neîngrădit accesul străinilor la cumpărarea de terenuri agricole, permițând controlului asupra acestor cumpărări să fie relativ redus. În prezent, zeci de mii de hectare deținute de investitori străini sau fonduri internaționale influențează piața agricolă locală, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și marginalizarea fermierilor români.

Impactul asupra pieței agricole și posibile intervenții legislative

Prețurile terenurilor agricole au crescut peste capacitatea microfermierilor locali de a concura, fapt care a condus la o concentrație accentuată a terenurilor. În ciuda unor tentative legislative, precum proiectul depus de AUR pentru limitarea achizițiilor străine, legislația română rămâne permisivă în comparație cu alte țări europene.

Autoritățile române nu dețin date concrete despre controlul asupra suprafețelor de teren agricole deținute de investitori străini prin entități juridice. În acest context, o parte a analistilor sugerează necesitatea unor reglementări mai stricte care să protejeze interesul național și să limiteze outsiderii de a amplasa un impact excesiv asupra pieței imobiliare agricole din România.

Un teren de 5.000 mp s-a comercializat cu circa 5.000 de euro în martie 2026, reflectând creșterea prețurilor. Ulterior, un proiect legislativ depus de AUR urmărește instaurarea unor măsuri pentru limitarea achizițiilor de teren agricol de către investitori străini.