Un obicei zilnic simplu, precum plimbările pe jos, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății creierului, reducând riscul de demență și boala Alzheimer. Studiile și specialiștii în neuroștiințe evidențiază beneficiile acestei activități pentru toate vârstele, în special în contextul îmbătrânirii.
Date despre Alzheimer
În fiecare an, în Spania sunt detectate aproximativ 7 milioane de cazuri noi de boli neurodegenerative, inclusiv Alzheimer, conform Societății Spaniole de Neurologie, citată de eleconomista.es. Aproximativ jumătate dintre aceste cazuri sunt asociate factorilor modificați prin stilul de viață.
Beneficiile plimbărilor asupra creierului
Studiile neurologice arată că mersul pe jos contribuie la neurogeneză, procesul de generare de noi neuroni în hipocampus, zone crucială pentru formarea memoriei. Nivelurile de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), o moleculă care sprijină sănătatea neuronală, cresc în urma activității fizice regulate, explică Dr. Joel Salinas.
Pe lângă efectele chimice, simpla plimbare stimulează fluxul sanguin cerebral, ceea ce poate determina o creștere ușoară a dimensiunii creierului, având un impact benefic asupra proceselor cognitive. Potrivit neurologului Majid Fotuhi, hipocampusul, una dintre cele mai sensibile regiuni ale creierului, răspunde favorabil la creșterea fluxului sanguin.
Impactul asupra memoriei și deciziilor
Conform profesorului de neurologie și neuroștiințe cognitive de la Universitatea Oxford, mersul pe jos poate îmbunătăți memoria de lucru pe termen scurt, ajutând la luarea deciziilor și gestionarea sarcinilor importante. Recomandarea specialiștilor este să practicăm în mod regulat această activitate.
De asemenea, cercetările arată că plimbările în companie pot spori beneficiile pentru starea de spirit, mai ales la persoanele în vârstă.
Recomandări pentru sănătatea cognitivă
Autorii unui studiu recent indică patru obiceiuri simple care pot întineri creierul cu până la opt ani, însă nu sunt menționate explicit în text. Pe de altă parte, cercetătorii norvegieni identifică noi semne de avertizare ale Alzheimer, diferențiate în funcție de vârstă și nivelul de educație.
