Intestinul, piesa lipsă dintr-un puzzle neurologic

Cercetările recente indică o eventuală legătură între microbiomul intestinal și boala Parkinson, potrivit unui studiu realizat în Japonia. În cadrul cercetării, s-au analizat probe de materie fecală de la 94 de pacienți și 73 de persoane sănătoase, comparând rezultatele din mai multe țări, inclusiv China, Taiwan, Germania și Statele Unite. În rezultat, s-a identificat o influență a microbiomului asupra nivelurilor de vitamine B2 și B7, influențând astfel metabolismul acestor vitamine.

Modificări în microbiom și impact biologic

Studiul a observat că diferențele în bacterii nu erau identice în toate țările, dar pattern-ul de influență asupra formării vitaminelor era similar. Deficitul de vitamine B2 și B7 a fost asociat și cu reducerea nivelurilor de acizi grași cu lanț scurt și poliamine din intestin, molecule esențiale pentru menținerea unui strat sănătos de mucus intestinal.

Subțierea stratului de mucus crește permeabilitatea intestinului, facilitând pătrunderea substanțelor toxice sau a elementelor inflamatorii, ceea ce poate contribui la progresia simptomelor bolii Parkinson.

Legătura între intestin și sistemul nervos central

Ipoteza principală a cercetătorilor este că un intestin mai permeabil ar putea permite expunerea sistemului nervos enteric la substanțe nocive, precum pesticide, erbicide sau alte chimicale din mediu.

Aceste expuneri pot favoriza agregarea anormală a proteinei alfa-sinucleină, o caracteristică biopică a bolii Parkinson, care se acumulează în neuronii afectați ai creierului.

Boala Parkinson este considerată a fi rezultatul unui proces complex, influențat de factori genetici și de mediu, iar cercetările arată că microbiomul intestinal ar putea reprezenta o cale importantă pentru înțelegerea acesteia.

Vezi și:}

Implicații pentru tratament și preventie

Studiul sugerează că analiza microbiomului intestinal sau a metaboliților din materii fecale ar putea ajuta la identificarea pacienților cu deficit de vitamine B2 și B7.

Suplimentele orale cu vitamine, precum riboflavină și biotină, ar putea deveni o metodă de tratament adițional, ajustată în funcție de profilul intestinal al fiecărui pacient.

Totuși, cercetările nu confirmă încă eficiența tratamentului și nu recomanda automat suplimentarea pentru toți pacienții. Este nevoie de studii clinice suplimentare pentru a stabili dacă această metodă poate influența evoluția bolii.

Participanții la cercetare trebuie evaluați individual pentru a determina posibile beneficii ale tratamentului, iar medicii trebuie să urmărească posibilele efecte ale suplimentelor în planul terapeutic general.

În condițiile în care nu există încă un tratament curativ pentru Parkinson și peste 10 milioane de oameni din lume sunt afectați, descoperirea unei legături între intestin și sistemul nervos oferă o perspectivă nouă în abordarea acestei boli.