Guvernul României a aprobat joi o Ordonanță de Urgență (OUG) care limitează marja comercială pentru benzina și motorina, introducând măsuri stricte pentru exporturile de combustibili. Decizia vine în contextul creșterii prețurilor și al crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu. În plus, s-au instituit restricții asupra exporturilor, pentru a asigura consumul intern, pe fondul agravării situației pe piața energetică.

Măsuri aplicate pentru limitarea exporturilor de carburant

De joi, exporturile de motorină și țiței sunt condiționate de obținerea unei autorizații speciale. Aceste exporturi pot avea loc doar după primirea acordului de la ministerul economiei și ministerul energiei. Aceasta înseamnă că operatorii economici trebuie să ceară în prealabil aprobarea pentru orice contract de export sau livrare intracomunitară de produse petroliere.

Pentru a justifica aceste limite, Ordonanța prevede o condiție explicită: există un dezechilibru structural în piața națională a carburanților, manifestat printr-un excedent de benzină și un deficit de motorină. Autorizațiile vor fi emise pe baza unui ordin comun al ministrelor responsabili, situație ce va fi evaluată periodic.

Pentru încălcarea acestor reguli, sancțiunile includ amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri, precum și confiscarea bunurilor folosite sau rezultate din contravenții. În momentul redactării, s-a renunțat la aplicarea amenzilor, însă penalitățile rămân legale dacă masura va fi pusă în aplicare.

Posibile efecte negative ale restricțiilor de export

Specialiștii avertizează că măsura de limitare a exporturilor ar putea avea efecte contrare intenției declarate. În condițiile în care aproape 46% din rezervele naționale de carburanți se află în străinătate, restricțiile impuse de România riscă să reducă disponibilitatea de stocuri și, în cazul unor crize globale de energie, să agraveze penuria pe plan intern.

Analistul Adrian Negrescu subliniază riscul unui efect de bumerang, dacă și alte țări restricționează sau stopază exporturile către România. El consideră că, în situații de criză majoră, această măsură poate duce la scăderea acțiunilor vizate în plan internațional și la dificultăți în gestionarea propriilor rezerve.

Negrescu mai afirmă că, în contextul actual, prioritatea statului ar fi trebuit să fie asigurarea existenței unor stocuri suficiente de carburanți, pentru a evita penuria. El a precizat că, în prezent, aproape jumătate din rezervele de petrol și produse petroliere sunt depozitate în străinătate, ceea ce face ca restricțiile de export să fie și mai riscante pentru economia națională.

Renunțarea la amenzi extreme și alte prevederi

Inițial, Ordonanța prevedea o amendă de până la 10% din cifra de afaceri pentru operatorii care realizau exporturi fără avizele necesare. Aceasta s-a renunțat, considerându-se că această sancțiune era excesivă și nefirească, fiind unică la nivel mondial pentru contravenții de acest tip.

Măsura legală a prevăzut, totodată, o perioadă de declarare a stării de criză energetică până la 30 iunie 2026, cu posibilitatea prelungirii. În această perioada, limitele privind marja comercială pentru carburanți vor fi stabilite în funcție de media aplicată de operatori în 2025, între 1 aprilie și 30 iunie.

Context și critici față de măsuri

Analiza critică indică faptul că ordonanța nu modifică fundamentul problemei, ci doar acționează pe suprafață. Specialiștii afirmă că aceste măsuri nu vor stopa creșterea prețurilor, ci pot crea chiar probleme de disponibilitate a carburanților pe piața internă.

Unele state, precum Polonia, au redus TVA și accizele la combustibil, încercând astfel să tempereze efectele creșterii prețurilor. În contradicție, premierul României a afirmat că reducerea TVA nu este posibilă pentru că ar putea declanșa o procedură de infringement. Anterior, guvernul a criticat și alte măsuri, considerându-le insuficiente sau ineficiente în absorbția efectelor crizei.

În total, măsurile adoptate vizează declararea stării de criză pe piața petrolului, limitarea marjei comerciale și condiționarea exporturilor, dar expertiza indică riscuri majore pentru echilibrul energetic al României.