România este percepută ca o țară relativ sigură de către majoritatea populației, potrivit unui studiu realizat de INSCOP Research. Conform cercetării, 51,1% dintre români consideră că țara este sigură din punctul de vedere al securității naționale, în timp ce aproape jumătate dintre respondenți percep România ca nesigură.

Distribuția percepției de siguranță și nesiguritate

Majoritatea românilor, 17,9%, cred că România este „foarte sigură”, iar 33,2% o percep ca fiind „mai degrabă sigură”. În schimb, 27% consideră că țara este „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% o consideră „foarte nesigură”. Restul de 2,4% nu au răspuns.

Diferențe socio-demografice în percepția securității

Percepția de siguranță este mai frecventă în rândul tinerilor sub 30 de ani, unde 70% consideră că România este sigură. În rândul persoanelor cu studii superioare, nivelul percepției pozitive ajunge la 74%. Bărbații și locuitorii din mediul urban, în special din București, au și ei o opinie mai optimistă, cu 59%, respectiv 61% percepție pozitivă.

Votanții și simpatizanții USR au percepție mult mai favorabilă despre securitatea națională, cu 77%, respectiv 81%. În schimb, în rândul persoanelor vârstnice, 54% consideră că situația este mai puțin sigură, iar această percepție este mai accentuată la persoanele cu nivel scăzut de educație (61%) și la locuitorii din mediul rural (56%).

Percepția de nesigurare este mai frecventă și în rândul femeilor și al votanților AUR, unde 56% și respectiv 62% estimează că țara nu este sigură.

Reacții și interpretări ale experților

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că, deși majoritatea românilor văd România ca fiind sigură, această percepție nu este uniform distribuită în societate. El subliniază că tinerii, locuitorii din urbane și cei cu studii superioare au o percepție mai pozitivă asupra securității naționale.

Potrivit lui Ștefureac, există diferențe de percepție între diverse segmente sociale, ceea ce afectează nivelul de încredere în instituții. Cu cât sentimentul de siguranță este mai redus, cu atât aceste segmente pot fi mai vulnerabile la discursuri alarmiste și narațiuni destabilizatoare.

Contextul dezbaterilor legate de securitate și bugetul apărării

Evenimentul de prezentare a studiului va avea loc pe 19 martie, la Palatul Parlamentului, în cadrul dezbaterii intitulate „Barometrul Securității Naționale – Securitate în transformare: percepții publice și priorități de înzestrare militară”. La eveniment vor participa oficiali, experți în securitate, reprezentanți ai industriei de apărare și membri ai mediului academic.

Dezbaterea este organizată în parteneriat cu Institutul Aspen România și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.

În cadrul sesiunii, se va discuta și despre bugetul alocat pentru apărări, dar și despre dinamica percepției publice privind securitatea națională și prioritățile Pentagonului și ale forțelor armate din România. În ultimele luni, dezbaterile din Parlament au fost spectaculoase, uneori marcate de acuzații și controverse legate de fondurile pentru apărare și de modul în care sunt distribuiți banii publici.

Un exemplu concret făcut public include afirmații referitoare la dezbaterea pentru bugetul de apărare și modul în care anumite partide, precum PSD și AUR, sunt implicate în negocieri. În cadrul acestor discuții, au fost aduse în discuție și critici legate de modul în care instituțiile primesc fonduri, precum și de existența unor discuții despre modul în care se taie din bugete sau se redistribuie fondurile apărării.

Un incident recent de pe scena politică a generat, de asemenea, reacții, atunci când un membru al opoziției a criticat lipsa de experiență a unui reprezentant în domeniul armamentului. În timpul dezbaterilor, Radu Miruță a fost acuzat de Ninel Peia că „nu știe să tragă cu arma”, într-un moment tensionat de discuții despre capacitățile militare ale țării.