Bucureștiul, cea mai vulnerabilă capitală din Europa în fața riscului seismic, are peste 2 milioane de locuitori și un număr important de clădiri considerate periculoase pentru siguranța publică. În condițiile în care în oraș există mii de imobile degradate, riscul de a suferi pagube majore în cazul unui seism major a crescut semnificativ față de evenimentul din 1977.

Bucureștiul, capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa

Capitala României se află în cea mai expusă situație seismică din continent. O mare parte dintre clădirile din oraș au fost construite înainte de implementarea standardelor moderne de construcție antisismică. În urmă cu aproape 50 de ani, Bucureștia fost zguduit de un cutremur puternic, dar numeroase imobile vechi continuă să fie utilizate fără consolidări adecvate, puse în pericol în cazul unui nou seism.

Mii de clădiri vulnerabile în Capitală

Potrivit datelor oficiale, peste 400 de clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic, cea mai periculoasă categorie. Cea mai mare concentrație se află în centrul orașului. Specialiștii estimează că între 2.000 și 3.000 de imobile din București sunt grav afectate sau pot cadea în cazul unui seism puternic.

Inginerul structurist Matei Sumbasacu, fondatorul Re Rise, afirmă că din cele aproximativ 300 de clădiri problemă evaluate după cutremurul din ’77, 30 au fost afectate atunci, reprezentând circa 10%. În prezent, se estimează existența a 2.000-3.000 de clădiri vulnerabile, dintre care 200-300 ar putea să cadă sau să fie grav avariate sau distruse în cazul unui seism major.

Pagube de zece ori mai mari decât în 1977

Specialiștii avertizează că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, impactul asupra Bucureștiului ar fi de zece ori mai mare. Creșterea numărului de clădiri vulnerabile, densitatea populației și lipsa consolidărilor contribuie la creșterea riscului.

Riscul crescut poate duce, în eventualitatea unui seism, la pagube extensive din cauza stării precare a infrastructurii. În cazul unui eveniment similar cu cel din ’77, urbanul s-ar confrunta cu o deteriorare mult mai severă a clădirilor și infrastructurii.

Pericolul zilnic pentru bucureșteni

Pericolul nu este doar unul teoretic, ci resimțit zilnic de o parte dintre locuitori și angajați din zona urbană. Un muncitor care activează într-o zonă cu clădiri degradate relatează că bucăți de fațadă cad frecvent, fiind expus riscului de accidente.

Un alt locuitor, Camelia din Sectorul 2, menționează că blocul în care locuiește are peste 100 de ani și este expertizat, având posibilitatea de a beneficia de fonduri pentru consolidare în următorii 1-4 ani. În plus, un angajat a relatat că bucăți de zid cad zilnic din construcții vechi, iar o clădire din apropiere a căzut în urmă cu aproximativ 10 ani.

Clădirile cu risc seismic includ și instituții publice importante, precum teatre și spitale, ceea ce crește riscul pentru funcționarea acestora în cazul unui cutremur sever. O astfel de situație ar putea complica intervențiile de urgență și asigurarea siguranței cetățenilor.

Puține lucrări de consolidare în Capitală

În prezent, în București sunt deschise 14 șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, distribuție concentrată în zona centrală. Autoritățile estimează că șapte dintre acestea vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an, iar alte 15 ar putea fi demarate în 2027, cu finanțare din bugetul local, Planul Național de Redresare și Reziliență sau Programul Național de Consolidare.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că statul oferă condiții mai avantajoase pentru proprietarii de clădiri care doresc să le consolideze. Potrivit acestuia, proprietarii nu mai sunt obligați să restituie statului cheltuielile dacă vând imobilul după consolidare, în termen de 25 de ani, dacă se înstrăinează ulterior.

Consolidări aproape inexistente în ultimii 30 de ani

În ultimele trei decenii, s-a consolidat doar aproximativ 1% din totalul clădirilor identificate cu risc seismic în București. Ritmul actual al lucrărilor de consolidare este extrem de lent, iar specialiștii avertizează că reducerea riscului seismic trebuie să devină o prioritate națională, având în vedere starea actuală a infrastructurii și a clădirilor din Capitală.