Cercetători americani au înregistrat un progres semnificativ în domeniul interfețelor creier-computer, dezvoltând un implant cerebral care poate transforma gândurile unei persoane imobilizate în vorbire aproape simultan.

Deși această tehnologie este încă în fază experimentală, descoperirea oferă speranță persoanelor care și-au pierdut capacitatea de comunicare, permițându-le să-și recâștige vocea.

Implantul, creat de o echipă de cercetători din California, a îmbunătățit considerabil conversia gândurilor în vorbire, față de un model anterior care prezenta o întârziere de opt secunde între gândurile unei femei paralizate, numită Ann, și vorbirea redată de un calculator.

Tehnologie revoluționară pentru persoanele paralizate vocal

Ann, fostă profesoară de matematică care nu a mai putut vorbi din cauza unui accident vascular cerebral de acum 18 ani, a fost subiectul acestui studiu.

Inițial, echipa a reușit să decodifice gândurile sale și să le transforme în limbaj vorbit cu o întârziere semnificativă.

Noul model al cercetătorilor a redus însă această întârziere la doar 80 de milisecunde, apropiind semnificativ gândirea de vorbire, reprezentând un salt remarcabil în interacțiunea verbală.

Gopala Anumanchipalli, autorul principal al studiului de la Universitatea din California, Berkeley, a declarat: „Noua noastră metodă transformă semnalele cerebrale într-o voce personalizată în timp real, în mai puțin de o secundă de la formarea gândirii”.

El a subliniat că obiectivul Annei este să devină consilier universitar, iar această tehnologie ar putea îmbunătăți considerabil calitatea vieții persoanelor cu paralizie vocală.

În desfășurarea cercetării, Annei i-au fost prezentate propoziții pe un ecran, pe care le-a formulat mental. Gândurile sale au fost apoi transformate în vorbire, utilizând o versiune a vocii sale dinainte de accident. Ann a fost „extrem de încântată să-și audă vocea” și a descris experiența ca pe o „reîntoarcere la normal”.

Progrese continue și provocări

Modelul de implant cerebral bazat pe învățare profundă a fost antrenat pe mii de încercări anterioare de vorbire mentală ale pacientei. Deși tehnologia este promițătoare, există și limitări.

De exemplu, vocabularul disponibil este limitat la 1024 de cuvinte și unele traduceri nu sunt întotdeauna exacte.

Patrick Degenaar, profesor de neuroproteză la Universitatea Newcastle din Marea Britanie, a subliniat că rezultatul este o „dovadă timpurie a conceptului” și că mai sunt necesare progrese.

Cu toate acestea, el a apreciat „performanța excepțională” a sistemului, menționând că acesta utilizează o rețea de electrozi ce nu penetrează creierul, spre deosebire de tehnologiile BCI ale unor firme tehnologice.

De asemenea, tehnologia este mai ușor de implementat în spitale, dată fiind utilizarea standard a acestor electrozi în diagnosticarea epilepsiei.

Degenaar a sugerat că, cu suficient suport financiar, tehnologia ar putea deveni disponibilă pentru persoanele nevoiașe în 5-10 ani.