Cercetătorii au identificat pentru prima dată o creștere semnificativă a concentrației de litiu în altitudini de circa 100 de kilometri în urma reintrării unei rachete Falcon 9, utilizând tehnologia LIDAR pentru monitorizarea atmosferei superioare cunoscute sub denumirea de „ignorosferă”. Descoperirea a fost făcută de o echipă de la Leibniz Institute of Atmospheric Physics și a fost publicată în revista Communications Earth & Environment.

Detalii despre cercetare și metodologie

Studiul s-a concentrat pe o zonă situată între aproximativ 50 și 100 de kilometri altitudine, acoperind mezosfera și partea inferioară a termosferei. Cercetătorii au folosit sistemul LIDAR, care trimite impulsuri laser în atmosferă și analizează semnalul reflectat pentru detectarea particulelor, pentru a investiga reintrarea și impactul rachetelor în aceste straturi.

Zona analizată acoperă regiuni dificil de studiat, fiind adesea descrisă ca „ignorosferă” din cauza complexității și a lipsei de cercetări detaliate. Măsurătorile au indicat o concentrație de litiu de aproape zece ori mai mare decât nivelul obișnuit pentru acea altitudine.

Rezultate și implicații

Traiectoria norului de particule, identificată ca fiind corelată cu zona de reintrare a rachetei, este la vest de Irlanda. Aceasta confirmă că emisii de la această activitate pot ajunge și pot fi detectate înainte de dispersarea pe scară largă.

Este pentru prima dată când impactul poluării generate de reintrarea unui vehicul spațial este cuantificat direct la aceste înălțimi, evitând estimările teoretice anterioare. Conform cercetării, o tonă de emisii eliberate la circa 75 de kilometri peste suprafața pământului poate avea un efect echivalent cu 100.000 de tone de substanțe chimice eliberate la nivelul solului, datorită dinamicii atmosferice și sensibilității chimice a acestor straturi.

Această descoperire subliniază potențialele riscuri ale impactului asupra atmosferei superioare și, în mod implicit, asupra climei. Deși efectele pe termen lung rămân încă neclare, introducerea poluanților precum litiul în mezosferă și termosferă ar putea influența reacțiile chimice care afectează zona de ozon sau chiar clima globală.

Contextul industriei spațiale și reglementările actuale

Numărul sateliților aflați pe orbită a ajuns la circa 14.000 de unități active, iar planurile pentru noi misiuni sunt din ce în ce mai ambițioase. China și SpaceX au solicitat autorizări pentru lansarea unor constelații de sateliți de mari dimensiuni în anii următori.

Specialiștii evidențiază că legislația de mediu actuală nu abordează în mod adecvat poluarea rezultată din reintrarea și dezintegrării acestor vehicule. Deși efectele chimice apar la mari altitudini, impactul asupra proceselor globale devine din ce în ce mai evident în contextul creșterii intensității activităților spațiale.

Această primă măsurătoare directă a poluării în „ignorosferă” reprezintă un semnal clar despre necesitatea reglementării și monitorizării mai stricte a impactului activităților umane în spațiu asupra atmosferei terestre. În prezent, datele sugerează că efectele acestor emisii pot avea repercusiuni globale, chiar dacă se manifestă în straturi izolatoare ale atmosferei.

Cercetarea confirmă astfel importanța dezvoltării unor măsuri de gestionare a poluării spațiale, pe fondul unei industrii aflate în plină expansiune.