Parcul Grozăvești va beneficia de o modernizare semnificativă, finanțată prin Programul Regional București-Ilfov 2021–2027, obținând în vara trecută o finanțare de aproximativ 9 milioane de lei, echivalentul a circa 1,8 milioane de euro. Proiectul prevede transformarea completă a spațiului verde, inclusiv amenajări pentru recreere și activități fizice.

Planurile de modernizare și noi facilități

Proiectul include crearea unor zone ample cu spații verzi, peluză, terenuri de joacă și zone pentru sport în aer liber. Vor fi amenajate spații pentru fitness, baschet și volei, precum și foișoare pentru lucru în aer liber și zone de relaxare cu hamace. Un spațiu special pentru câini va fi integrat în amenajare.

Elemente speciale ale proiectului

Un punct de atracție va fi un turn de belvedere de 14 metri înălțime, destinat oferirii unei perspective panoramice asupra zonei. Se va amenaja și o piațetă pentru organizarea de evenimente comunitare, spectacole și întâlniri culturale.

În plus, parcarea va include o inedită structură, reprezentată de un vagon de metrou cu 70 de metri pătrați, care va găzdui expoziții, activități educaționale și spații de odihnă. Pentru reducerea zgomotului și a poluării, în zona de nord a parcului vor fi plantate perdele de vegetație.

Informații despre vegetație și mediu

Proiectul vizează plantarea a 355 de arbori noi, peste cei 479 actuali, precum și 1.500 de arbuști. Într-o suprafață de 2.900 de metri pătrați vor fi plantați flori perene și ornamentale. Perdelele vegetale vor contribui la reducerea zgomotului și la consolidarea siguranței.

Istoria și evoluția Parcului Grozăvești

Parcul Grozăvești a fost proiectat inițial în 1935, când a fost inclus pe lista de rezervări pentru noi spații verzi ale Bucureștiului. La acea vreme, planul prevedea un parc de circa 120 de hectare, între Șoseaua Cotroceni și Dâmbovița, cu legături subterane către Grădina Botanică.

Primul proiect a fost însă suspendat din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial și a schimbărilor politice din perioada următoare. În anii ’40 și ’50, terenurile din zonă au fost folosite pentru diferite activități industriale și de infrastructură, inclusiv pentru înființarea Întreprinderii Semănătoarea pe terenul fostei Fabrici de Muniții a Pirotehniei.

În anii ’60, terenurile au fost naționalizate, iar în 1969 a fost construit Institutul Politehnic București, a cărui campus include și actualul parc. La finalul anilor ’70, zona a fost afectată de lucrările la metrou, fiind utilizată pentru depozitare de moloz, situație care a persistat chiar și după cutremurul din 1977.

Au existat intenții pentru extinderea grădinii botanice sau pentru amenajarea unei baze sportive, însă acestea nu s-au concretizat. În 1986, terenul a intrat în domeniul public al Sectorului 6, iar în 1989 a fost deschis publicului sub denumirea de „Parc Ecran Club”.