Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat o serie de măsuri prin ordonanță de urgență, fără avizul Consiliului Economic și Social și fără avizul de consultare al Consiliului Legislativ. Acestea au fost adoptate într-un context de tensiune politică și juridică, fiind considerate de critici drept acte similare cu procedurile de urgență din timpul stării de urgență legate de pandemie sau alte situații de criză.

Procedura și reacțiile la adoptarea OUG

Ordonanța de urgență a fost adoptată fără avizele obligatorii ale instituțiilor consultative, în condițiile în care avizele interguvernamentale au fost considerate de critică “haotice”, fiind compuse din zeci de pagini și incluzând critici de neconstituționalitate. Cu toate acestea, actul normativ a fost promulgat și intră în vigoare imediat, fără a fi suspendat chiar dacă Avocatul Poporului ar contesta-la Curtea Constituțională. În plus, Curtea Constituțională pare să fie de partea Guvernului, după declarațiile făcute de critică.

Reacția publică și opinia analiștilor indică un consens critic asupra modului de adoptare, fiind comparat cu conducerea prin ordonanțe militare din timpul stării de urgență, când Parlamentul avea doar rol de figurant.

Implicarea Parlamentului și efectele legale ale ordonanței

Ordonanța a fost depusă în Parlament în vederea aprobării, dar dacă nu va fi respinsă până vineri, va intra în vigoare. Parlamentul are posibilitatea de a modifica sau respinge actul, însă acest proces nu suspendă automatic efectele sale juridice. Dezbaterea în Legislativ poate schimba cursul legislativ, însă momentul și forma finală sunt încă necunoscute.

Deși ordonanța urmează să fie aplicată, orice atac la CCR nu amână intrarea în vigoare a măsurilor.

Măsuri prevăzute de reforma administrativă

Reforma administrativă propusă de Guvern include mai multe măsuri concrete. Schimbările afectează atât administrația centrală, cât și cea locală, și vizează reducerea cheltuielilor și ajustarea personalului și bugetelor.

Potrivit documentelor de lucru, se prevede concedierea a circa 13.000 de funcționari publici. De asemenea, bugetele de salarii ale instituțiilor vor fi reduse cu 10%.

Se intenționează majorarea amenzilor pentru neplată cu până la 60% și posibilitatea reținerii taxelor din datorii sociale. La fel, se introduce dublarea impozitului pentru proprietățile construite fără autorizație pe o perioadă de cinci ani.

Măsuri fiscale și de pensionare

Un alt aspect vizează majorarea cu până la 60% a impozitului pentru proprietățile fără autorizație, pentru o perioadă de cinci ani. În plus, se propune creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru militari, polițiști și angajați din serviciile de informații. Această modificare necesită un proiect de lege ce trebuie depus de Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne în 30 de zile de la adoptare.

Premierul Bolojan a menționat că aceste măsuri sunt necesare ca răspuns la provocările bugetare ale statului și a explicat că reducerea cheltuielilor în administrație se va realiza printr-un audit de personal, urmând să fie reducute cheltuielile acolo unde personalul este considerat supradimensionat.

Contextul și explicațiile oficiale

Calendarul inițiat de Guvern include măsuri pentru reducerea cheltuielilor și ajustarea cheltuielilor de bază, într-un efort de a echilibra bugetul statului. Premierul Bolojan a afirmat că aceste măsuri au fost discutate cu Ministerul de Finanțe și sunt menite să reducă risipa și reducerea cheltuielilor în administrație, acționând asupra personalului și bugetelor.

El a explicat că, în lipsa veniturilor proprii suficiente, România trebuie să evite împrumuturile excesive și să asigure echilibre bugetare prin măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice.

Guvernul consideră că adoptarea acestor măsuri reprezintă un pas necesar pentru gestionarea responsabilă a finanțelor publice, în pofida criticilor legate de procedura adoptării și de implicațiile legale.