România înregistrează în 2025 cel mai redus număr de nașteri din ultimul secol, în condițiile în care recesiunea economică și datoria publică record de peste 60% din PIB afectează evoluția demografică. În același timp, politicile publice pentru sprijinirea familiilor sunt considerate fragmentate și ineficiente.

Declin demografic extrem în 2025

În decembrie 2025, România a încheiat anul cu aproximativ 145.000 de nașteri, cel mai scăzut nivel de nașteri din ultimele decenii. Potrivit statisticilor Institutului Național de Statistică, această cifră reprezintă un nivel semnificativ inferior celui înregistrat în anii precedenți. Cifrele indică o scădere accentuată a populației tinere și un dezechilibru din ce în ce mai accentuat între generații.

Impactul politicilor fiscale asupra natalității

Începând cu 1 iulie 2025, măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan contribuie la agravarea crizei demografice. În acest an, natalitatea a fost afectată direct de reținerea a 10% din indemnizațiile mamelor beneficiente de concediu de creștere a copilului, măsură care îi vizează pe părinții care anterior nu plăteau asigurări sociale de sănătate.

Creșterea TVA de la 19% la 21% influențează negativ accesul la programul guvernamental Prima Casă, destinat tinerilor. Deși programul prevede garanții pentru credite ipotecare, majorarea impozitului a crescut prețurile locuințelor și a limitat beneficiile pentru familiile tinere.

Politicile de sprijin ale Ungariei

Ungaria a implementat de peste un deceniu politici strategice pentru stimularea natalității. Începând cu 2010, și accelerând prin Planul de Acțiune pentru Protecția Familiei din 2019, guvernul de la Budapesta a instituit o serie de măsuri concrete pentru susținerea familiilor.

Printre acestea se numără „Împrumutul pentru bebeluși”, planuri de sprijin pentru locuințe (CSOK), subvenții pentru achiziția de mașini de către familiile numeroase și scutiri de impozit pe venit pentru mamele cu patru sau mai mulți copii. Creditele fiscale familiale au crescut cu 50.000 de forinți pe lună, pentru familiile cu cel puțin trei copii, dacă venitul permite.

De asemenea, statul alocă anual aproximativ 1 milion de forinți (circa 2.300 euro) pentru rambursarea creditelor ipotecare sau avansuri pentru noi credite. Începând cu 1 octombrie 2024, mamele care cresc trei copii sunt complet scutite de impozitul pe venit, indiferent de vârstă, iar cele sub 30 de ani beneficiază de scutire totală chiar și pentru un singur copil. În plus, indemnizațiile de maternitate, pentru îngrijirea copilului și pentru adopție sunt complet neimpozabile.

Pentru cei care îngrijesc trei copii, majoritatea măsurilor au ca scop reducerea poverii fiscale și stimularea natalității. Bugetul alocat acestor programe depășește 4% din PIB, fiind unul dintre cele mai mari în UE.

Polonia și Serbia: exemple de politici sustenabile

Polonia alocă circa 8% din PIB pentru sprijinul familial și a adoptat legislație ce oferă scutire de impozit pentru părinții a doi sau mai mulți copii, dacă veniturile nu depășesc 140.000 de zloți (aproximativ 35.400 dolari). Măsura este parte din strategia de consolidare a natalității și a fost inițiată în 2024 sub conducerea lui Donald Tusk. În plus, părinții pot beneficia de bonuri de câte 446 euro lunar pentru angajarea unei bone sau pentru alte servicii de îngrijire, model menit să sprijine mamele tinere.

Serbia a anunțat, în 2026, un program de sprijin prin care familiile cu copii primesc un avans nerambursabil de până la 20.000 de euro pentru achiziția sau construcția unei locuințe. Ajutorul este destinat mamelor ce au născut după 1 ianuarie 2022, iar cererile trebuie depuse în termen de un an de la naștere. Pentru a beneficia de sprijin, mama nu trebuie să dețină o locuință și veniturile familiei nu trebuie să depășească echivalentul a două salarii medii nete.

Inițiative din Slovacia și schimbări viitoare în Ungaria

Slovacia oferă alocații până la vârsta de 25 de ani și a introdus bonusuri de 830 euro pentru familiile cu trei sau mai mulți copii. Părinții pot beneficia, de asemenea, de deduceri fiscale și de alte stimulente financiare pentru creșterea și educația copiilor.

În 2026, Ungaria intenționează să extindă și mai mult sprijinul pentru familii. Guvernul a anunțat majorarea deducerilor fiscale cu 50%, precum și scutirea totală de impozit pe venit pentru mamele cu doi copii și sub 40 de ani. Pentru mamele tinere, se vor aloca venituri suplimentare de aproximativ 280 euro lunar, dacă veniturile permit.

Bugetul ungar pentru politici familiale depășește 4% din PIB, fiind unul dintre cele mai mari pondere în UE, ceea ce reflectă prioritatea acordată încurajării natalității și susținerii familiale.

Concluzii

România se confruntă cu un declin demografic profund, în timp ce țările vecine din regiune implementează politici consistente și direcționate pentru sprijinirea familiilor. Aceasta include facilități fiscale, sprijin pentru locuințe și bonusuri financiare, măsuri care, în cazul Ungariei, au fost consolidate de ani de zile și continuă să crească. România are în față provocarea de a adopta strategii pe termen lung, similare celor din Ungaria sau Polonia, pentru a inversa tendința negativă a natalității.