Un număr crescut de incidente de fraudă și furt au fost raportate recent în România, infracțiuni care se bazează pe metode ingenioase și adaptate profilului victimelor. Hoții folosesc pretexte convingătoare pentru a pătrunde în locuințe, chiar și în cele dotate cu sisteme de supraveghere, și profită de încrederea și vigilența redusă a persoanelor vizate.

Moduri de pătrundere fără forță în locuințe

Hoții nu folosesc forța fizică pentru a intra în case, ci se bazează pe povești și înșelătorii pentru a câștiga încrederea victimelor. Printre cele mai frecvente metode se numără prezentarea drept vecini sau apropiați, care aduc diverse justificări pentru vizitarea locuinței. Într-un caz, mai multe persoane au fost surprinse de camerele de supraveghere în timp ce se dădeau drept vânzători de alimente, după care au sustras aproape 2.500 de lei din locuință, părăsind rapid imobilul. În alte situații, suspecții s-au dat drept reprezentanți ai rudelor pentru a livra pește, solicitând contractele financiare peste valoarea produselor, și urmărind portofelul victimei pentru a sustrage bani odată intrați în casă. Imaginile arată o femeie care ia bani dintr-un dulap și îi ascunde în poșetă, înainte de a pleca.

Metoda „Porumbelul” și modul în care acționează infractorii

O metodă recentă, numită „Porumbelul”, implică bătutul la ușă cu pretextul că un porumbel s-a blocat în podul casei. În timpul verificării, infractorii urmăresc să sustragă bani sau bunuri. Această tehnică vizează adesea persoane vulnerabile sau vârstnici. În Cluj-Napoca, doi bărbați au intrat într-un apartament unde locuia un bărbat de 89 de ani, inducându-l în eroare cu explicația despre porumbelul blocat pentru a sustrage 52.000 de lei. Se confirmă că suspecții profită de vârsta înaintată a victimelor și de situațiile nereale pe care le inventează pentru a le păcăli.

Recomandările autorităților pentru evitarea fraudelor

Autoritățile și anchetatorii subliniază că aceste metode sunt atent planificate și adaptate profilului candidatului. Crina Eșanu recomandă publicului să nu permită accesul în locuințe persoanelor necunoscute, indiferent de povestea prezentată, și să nu acționeze sub presiune sau urgențe fabricate. De asemenea, este indicat să nu se ofere date personale, informații despre bunurile din casă sau sume de bani unor persoane pe care nu le cunoaște. Verificarea informațiilor și prudența sunt cele mai eficiente măsuri de protecție împotriva acestor înșelătorii.

Specialiștii atrag atenția că infractorii își perfecționează constant tehnicile, mizând pe reacții emoționale și pe neatenția victimelor pentru a-și atinge scopurile. Reacțiile rapide și verificarea informațiilor rămân cele mai bune metode de prevenție în fața acestor metode din ce în ce mai sofisticate.