Israelul se află în stare de alarmă maximă, pe fondul riscului unui atac major din partea Iranului sau al grupurilor proiraniene, în contextul în care serviciile de securitate și de urgență au primit instrucțiuni de pregătire pentru un conflict deschis. Decizia vine pe fondul unor evaluări conform cărora administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, ar putea autoriza în curând o ofensivă militară extinsă în Orientul Mijlociu.

Situația geopolitică și poziția israeliană

Premierul Benjamin Netanyahu conduce consultări cu oficialii militari și servicii de informații, fiind luată în considerare ipoteza unui atac iminente asupra Iranului. Potrivit surselor din cercurile de securitate, Iranul ar putea răspunde prin lansarea de rachete balistice spre Israel, inclusiv chiar dacă ar fi implicată doar o acțiune militară a Statelor Unite, fără participarea directă a armatei israeliene în atacul inițial.

Autoritățile israeliene consideră că, în cazul unui conflict, pregătirile trebuie intensificate pentru un război de durată. Comandamentul Frontului Intern și serviciile de urgență au primit instructaj pentru a mobiliza resursele și forțele în vederea gestionării unui conflict major, dacă acesta va deveni inevitabil.

Negocieri și răspunsurile Iranului

Oficialii israelieni estimează că Iranul nu a răspuns recent la solicitările diplomate ale SUA în cadrul negocierilor. Potrivit informațiilor, administrația Trump crede că Teheranul încearcă să câștige timp, iar o sursă diplomatică, citată de Al-Jazeera, a avertizat că „răbdarea americană față de întârzierile iraniene se apropie de limită”.

Se pare că SUA pregătesc o operațiune militară de amploare, cu o forță militară dislocată în Orientul Mijlociu. Donald Trump a declarat că aceste trupe reprezintă o „armată capabilă să susțină un război prelungit”, iar oficialii israelieni afirmă că un eventual atac nu ar fi o acțiune punctuală, ci o campanie care s-ar putea extinde pe mai multe săptămâni.

Dimensiunea militară a unui posibil atac

Potrivit surselor, operațiunea americană ar viza războiul cu scopul de a neutraliza rachetele balistice iraniene și de a desființa structurile de comandă ale regimului de la Teheran. Printre țintele vizate s-ar putea afla liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, și instituțiile importante ale Gărzii Revoluționare Islamice, considerate esențiale pentru controlul regimului.

Statele Unite au dislocat în regiune o forță militară semnificativă, mandată să susțină un conflict de durată, descris de către președintele Trump ca fiind unul „capabil să sustina războiul pe termen lung”, dacă va fi necesar.

Factorii proiranieni și amplificarea conflictului

Autoritățile israeliene iau în calcul o escaladare rapidă, anticipând intervenția grupurilor proiraniene, precum Hezbollah din Liban și rebelii Houthi din Yemen. Este estimat că, în cazul unui conflict, Houthi vor declanșa atacuri cu rachete și drone asupra Israelului, în timp ce Hezbollah ar putea renunța la neutralitate, intervenind în sprijinul Iranului.

Coordonarea între Statele Unite și Israel pentru planificarea defensivă și operațională devine prioritară, pe măsură ce termenele pentru luarea unei decizii strategice se scurtează, iar riscul unui conflict major crește. Nicio variantă de acțiune nu poate fi exclusă, în condițiile unei tensiuni din ce în ce mai accentuate în regiune.