Kallas: UE trebuie să stabilească clar obiectivele înainte de negocieri cu Rusia

La finalul unei dezbateri din cadrul Conferinței de Securitate de la München, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să definească obiective precise înainte de a trimite un reprezentant în negocieri cu Rusia privitoare la încetarea invaziei din Ucraina.

În discursul său, Kallas a afirmat că pentru a negocia eficient, UE trebuie să aibă clar stabilite cerințele esențiale. Ea a exprimat scepticism privind ideea numirii unui trimis fără aceste mandate clare.

Kallas a explicat că UE a propus statelor membre un mandat concret cu solicitările către Rusia. Ea a adăugat că oricine ar merge la masa negocierilor, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste cerințe.

Prim-ministrul eston a menționat un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus.

Conținutul acestei intervenții a marcat încheierea panelului de discuții.

Rinkēvičs: Alegerile din Ungaria și alte state pot influența procesul de aderare a Ucrainei

Președintele leton, Edgars Rinkēvičs, a declarat că rezultatele alegerilor viitoare din Ungaria, precum și din alte țări europene, sunt imprevizibile și pot modifica dinamica procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

El a explicat că, atât în Ungaria, cât și în alte state, rezultatele alegerilor sunt dificil de anticipat, amintind de opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei.

Rinkēvičs a menționat că în curs se află alegeri în Franța și Polonia, ceea ce ar putea influența evoluția discuțiilor și deciziilor legate de extindere.

De asemenea, el a discutat despre solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a stabili o dată clară pentru aderarea Ucrainei la UE, menționând că, deși UE înțelege dorința Ucrainei de un sprijin clar, în prezent nu există o disponibilitate pentru a fixa o dată concretă.

Rinkēvičs a adăugat că procesul de aderare trebuie să ia în considerare și situația Moldovei, o țară mică, dar esențială dacă Ucraina devine membru al UE.

El a explicat că integrarea Ucrainei este strâns legată de un eventual acord de pace și a exprimat scepticism în privința angajamentului Rusiei, afirmând că dacă Rusia nu acționează pentru pace, un astfel de acord nu va fi posibil.

NATO: Este necesară creșterea producției de echipamente de apărare în Europa și SUA

Radmila Šekerinska, adjunctul secretarului general al NATO, a subliniat că pentru a susține eforturile de apărare NATO, trebuie să se intensifice producția de echipamente militare atât în Europa, cât și în Statele Unite.

În contextul întâlnirilor de la summitul de la Ankara, ea a afirmat că mesajul de creștere a producției va fi reiterat, fiind nevoie de accelerarea procesului pentru a suplini stocurile actuale insuficiente, în special pentru capabilități critice, precum apărarea aeriană pentru Ucraina.

Šekerinska a explicat că, în prezent, cele mai recunoscute stocuri de echipamente pentru aceste capacități sunt în SUA, unde erau disponibile în cazul vizitei recente în Norvegia, dar că multe state europene cumpără de acolo și depind de importuri externe pentru stocuri esențiale.

Ea a subliniat că pentru extinderea producției, sunt necesare reguli mai eficiente, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate clare, pentru a asigura funcționarea uniformă a echipamentelor.

Haddad: Achizițiile de echipamente militare din afara Europei sunt contraproductive

Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a reafirmat poziția Franței și a Continuu acordului de preferință pentru achizițiile europene de echipamente de apărare.

El a explicat că investițiile în bugete militare, de multe ori alocate prin reducerea altor cheltuieli, trebuie să fie utilizate în mod responsabil și să nu susțină industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus el.

Haddad a subliniat importanța controlului asupra utilizării, exportului și tehnologiei armamentului, avertizând asupra condiționalităților adesea incluse atunci când se cumpără echipamente din alte regiuni.

El a afirmat că achizițiile din exterior vin cu clauze contractuale despre modul de utilizare a armamentului, fiind esențial ca aceste condiții să fie respectate pentru a menține controlul asupra tehnologiilor și utilizării echipamentelor.

Haddad: Europa trebuie să își prioritizeze propriile obiective, nu să depindă de SUA

Ministrul francez a accentuat necesitatea ca UE să se concentreze pe propriile priorități, precum reînarmarea și creșterea competitivității industriale.

El a criticat discursul senatorului Marco Rubio, insinuând că Europa ar trebui să-și îndrepte atenția mai mult asupra obiectivelor interne, nu asupra obținerii aprobării din partea Statelor Unite.

Haddad a evidențiat că, pe termen lung, europenii trebuie să-și dezvolte o relație transatlantică mai echilibrată și matură, cu doi piloni egali, pentru a-și asigura independența și autonomia în domeniul apărării.

Kallas: Europa nu este în pericol de a dispărea, iar relația cu SUA poate fi reluată constructiv

Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, a comentat discursul senatorului american Marco Rubio, afirmând că mesajele sale au avut atât o componentă pentru publicul american, cât și pentru Europa.

„De fiecare dată când aud critici la adresa Europei — momentan foarte frecvent — mă gândesc la valorile și la beneficiile pe care le-am primit din partea Europei”, a spus Kallas.

În același timp, ea a remarcat aspecte încurajatoare în discursul lui Rubio, remarcând că America și Europa sunt încă strâns legate și vor rămâne astfel pe viitor.

„Această bază comună reprezintă un punct solid pentru colaborare. Chiar și dacă nu suntem de acord pe toate subiectele, putem construi împreună”, a afirmat ea.

Kallas: Europa nu se află în pragul dispariției civila

Primele zile ale ultimei zile a Conferinței de Securitate de la München au fost marcate de o reacție a prime-ministrului Kallas la discursul lui Rubio, în care aceasta a reinforcement afirmat că Europa nu este în pericol de a dispărea ca civilizație.

„Europa nu se confruntă cu dispariția civilizației”, a declarat Kallas, referindu-se la afirmațiile conform cărora Europa ar fi în declin.

În discursul său, ea a menționat că multe țări, inclusiv din afara Europei, precum Canada, doresc în continuare să facă parte din clubul european.

Referindu-se la Rusia, Kallas a explicat că această țară reprezintă în continuare o provocare majoră, menționând că scopul final al Rusiei nu se limitează doar la Donbas, ci include încercări repetate de subminare a stabilității în alte state membre UE.

Ea a evaluat situația Rusiei ca fiind gravă, perioadă în care, după mai bine de un deceniu de conflict și patru ani de război la scară largă în Ucraina, Rusia a înregistrat rezultate militare slabe, avansând doar în zone din 2014, cu un cost estimat de aproximativ 1,2 milioane de victime.

Kallas a afirmat totodată că Rusia se află în colaps economic, fiind izolată de piețele energetice din Europa și cu cetățeni care părăsesc țara, ceea ce diminuează considerabil capacitatea acesteia de a face presiuni pe plan internațional.