România a applied în 2023 o modificare legislativă în domeniul evidenței populației, ceea ce a condus la invalidarea cărților de identitate pentru peste 160.000 de persoane. Majoritatea acestor persoane, peste 100.000, sunt născute în Republica Moldova, reprezentând aproximativ 66% din total. Autoritățile române au inițiat verificări privind domiciliile și reședințele pentru combaterea fenomenului de declarare falsă a locațiilor, care a fost asociat cu obținerea frauduloasă a actelor de identitate.
Operațiuni administrative și verificări în teren
Autoritățile au început operațiuni intensive de verificare a domiciliilor, cunoscute sub denumirea „operațiunea Buletinul”. Aceasta urmărește identificarea situațiilor în care un număr mare de persoane declarau aceeași adresă, uneori chiar și mii, pentru a obține acte de identitate false. În același context, se desfășoară verificări asupra adreselor unde figurează cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la adresele declarate.
Impactul asupra drepturilor sociale și situația copiilor
Persoanele ale căror documente de identitate românești au fost anulate rămân în continuare eligibile pentru alocațiile pentru copii, conform Ministerului Muncii. Într-un răspuns oficial, ministerul a declarat că pierderea actelor de identitate nu duce la încetarea dreptului la alocație, ci doar la imposibilitatea de a încasa efectiv sumele de către părinți. Reprezentantul legal poate primi alocația pentru copil prin altul, în cazul în care nu poate proceda personal, conform prevederilor legale.
Conform normelor, dacă părintele obține ulterior un nou act de identitate, reluarea plății alocației nu se face automat. Este necesară depunerea unei noi cereri la primăria de domiciliu, iar dacă domiciliul s-a mutat în alt județ, plățile sunt suspendate și ulterior reîncepute după reluarea procedurilor.
Pentru suspendarea alocației, reprezentantul legal trebuie să informeze în scris autoritățile despre orice modificare a situației, în termen de 15 zile. În cazul unor probleme temporare cu actele, plata alocației poate fi transferată către altă persoană împuternicită, cu respectarea anumitor reguli privind comunicarea și documentația necesară.
Reacțiile Poliției și autorităților din Republica Moldova
În ianuarie 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani, în cadrul unui dosar referitor la obținerea de acte de identitate false. Operațiunea s-a realizat în continuarea unor activități de destrucție a unei rețele care emitea documente neconforme pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Verificările au vizat și 104 adrese de domiciliu declarate, pentru identificarea persoanelor care nu locuiesc efectiv la adresele comunicate și pentru verificarea corectitudinii datelor. Adresele selectate fuseseră stabilite în mod fals, prin contracte de închiriere false sau falsificate.
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat că autoritățile moldovene nu dispun de pârghii pentru intervenție în deciziile interne ale României, inclusiv în cazul anulării actelor de identitate românești pentru cetățenii moldoveni. El recomandă cetățenilor să aibă un act de călătorie valid, precum pașaportul, pentru a evita situații nedorite.
Concluzii
Verificările și măsurile legislative din România vizează reducerea fraudelor legate de documentele de identitate și combaterea utilizării ilegale a acestora. Până în prezent, peste 160.000 de cetățeni au avut cărțile de identitate anulate, în principal cetățeni moldoveni, ca urmare a acțiunilor administrative în desfășurare. Impactul asupra drepturilor sociale ale minorilor este gestionat conform prevederilor legale, iar autoritățile continuă verificările pentru consolidarea siguranței și integrității sistemului de evidență a populației.
