România încheie anul 2025 cu o datorie publică de 1.131 de miliarde de lei, reprezentând 60% din PIB, iar deficitul fiscal pe anul respectiv este estimat, conform fostului ministru de Finanțe Adrian Câciu, la 8,1% pe cash, dacă se calculează corect. De asemenea, fostul oficial critică modul în care s-au gestionat și prezentat indicatorii economici, acuzând ultimele guverne de manipulare a datelor fiscale și financiare.

Deficitul și datoria publică la finalul lui 2025

Adrian Câciu susține că, în ciuda lipsei publicării oficiale a datelor pentru luna decembrie 2025, România a închiat anul cu o datorie publică de 1.131 miliarde de lei, adică 60% din PIB-ul estimat pentru 2025. Calculul deficitului cash, dacă ar fi fost făcut corect, ar arăta un nivel de 8,1%, cu diferențe față de cele raportate oficial sau finale, afirmă fostul ministru.

Situația deficitului fiscal și recalculări

Potrivit lui Câciu, deficitul pe cash pentru 2025 este mai aproape de 8,1%, față de cifrele oficiale comunicate anterior. În plus, acesta precizează că și pentru anul 2024 deficitul trebuia recalculat, fiind de 8,2% pe cash și 8,9% după metodologia ESA. Forma corectă a acestor indicatori ar fi reflectat o situație economică mai gravă, arată fostul ministru.

Manipularea datelor din PNRR și contabila greșeală

Câciu explică faptul că trecerea sumelor din PNRR de pe deficit pe impact neutru (grant) nu a fost făcută conform regulilor. El susține că aceste sume trebuiau trecute retrospectiv, în momentul cheltuielilor efective, pentru a reflecta mai fidel situația fiscală. Dimpotrivă, în cazul anumitor cheltuieli din 2024 pentru autostrăzi, sumele au fost trecute drept împrumut din PNRR, fiind considerată o manevră pentru reducerea artificială a deficitului.

Încălcarea regulilor Sistemului European de Conturi

Fostul ministru afirmă că, prin modul de calcul al deficitului, premierul Bolojan ar fi încălcat reglementările Sistemului European de Conturi (ESA). Acesta adaugă că Ministerul Finanțelor a furnizat informații false privind PIB-ul estimat pentru 2025, raportând 1.895 miliarde de lei în loc de 1.909 miliarde, cifră oficială drept proiecție de la începutul anului.

Contestații și manipularea statisticii naționale

Câciu critică modul în care statisticile naționale au fost manipulate, afirmând că variațiile în indicatori precum creșterea economică au fost exagerate. El acuză autoritățile de coafarea datelor și de introducerea unor variații de până la 0,6%, de trei ori mai mari decât media europeană acceptată, care este de 0,2%.

Reacția la responsabilitatea și comparațiile cu Grecia

Fostul ministru subliniază că, în comparație cu alte state, România nu are motive să fie comparată cu Grecia din cauza datelor false artificiale. El afirmă că instituțiile independente nu pot combate aceste cifre și că singura explicație este lipsa de pregătire sau intenția de manipulare.

Avertisment pentru Bolojan și reacția europeană

Câciu avertizează că premierul Bolojan a încălcat regulile ESA 2010 prin “coafarea” deficitului și a acuzat că s-au umflat cifrele pentru a ascunde realitatea economică. El precizează că Eurostat ar putea respinge aceste manevre, dacă nu sunt conforme cu reglementările europene.

Reacția oficială și critica situației actuale

Fostul ministru remarcă faptul că, în urma manipulărilor, statistica națională afișează variații atât de mari față de media europeană, de trei ori mai mari, ceea ce denotă o poziție de “salon de coafură” pentru cifrele oficiale. Câciu evită detalii tehnice, dar subliniază intenția de a demonstra că actuala politică de date nu este credibilă.

Adrian Câciu recomandă verificări riguroase ale indicatorilor economici și contestă informațiile false promovate de anumite persoane și instituții.