Cuba traversează, din luna ianuarie, o criză energetică severă, cauzată de întreruperea livrărilor de petrol din Venezuela. Fenomenul a generat întreruperi frecvente și prelungite ale alimentării cu electricitate în întreaga insulă, afectând în mod direct aproximativ zece milioane de locuitori.

Situatia actuală a sistemului energetic

Majoritatea electricității din Cuba provine din centrale termice învechite, care utilizează petrol sau păcură pentru funcționare. Eliminarea livrărilor venezuelene a dus la criza combustibilului, accentuată de sancțiunile americane impuse după arestarea lui Nicolás Maduro. Aceste obstacole au provocat blocaje în aprovizionarea cu combustibil și au destabilizat funcționarea sistemului energetic.

Impactul asupra infrastructurii și serviciilor publice

Penuria de combustibil a cauzat funcționarea sporadică a transportului public și perturbări în colectarea deșeurilor, ceea ce a dus la acumularea gunoiului în spațiile urbane. În zonele rurale și în orașe precum Trinidad și Cienfuegos, întreruperile pot ajunge până la 16 ore pe zi. Capitala Havana nu este încă exclusă, înregistrând și aici perioade scurte de indisponibilitate a curentului.

Reacții locale și soluții improvizate

Pentru a face față lipsei de energie, comercianți ambulanți vând cărbune și sobe improvizate, fabricate din materiale reciclate. Mulți locuitori recurg la soluții alternative, însă majoritatea populației nu are resursele pentru a investi în astfel de inițiative.

Declinul economic și sectorul turistic

Criza energetică agravează o economie deja fragilă, afectată de pandemia de COVID-19. Potrivit datelor publicate de Oficina Nacional de Estadística e Información, între ianuarie și septembrie 2025, numărul turiștilor a scăzut cu aproximativ 350.000 față de aceeași perioadă din anul anterior. În stațiuni precum Varadero, hotelurile au fost nevoite să-și suspende activitatea din cauza lipsei de ocupare.

Limitele sectorului turistic și reducerea zborurilor

Companii aeriene precum Air Canada, Air Transat și WestJet și-au suspendat zborurile către Cuba, invocând dificultăți de alimentare cu combustibil. De asemenea, operatorii ruși Rossiya și Nordwind au adoptat măsuri similare. Reducerea numărului de turiști a avut un impact semnificativ asupra economiei locale, bazată în mare măsură pe acest sector.

Consecințele sociale și nivelul de trai

Inegalitățile economice au devenit mai evidente, întrucât doar o minoritate reușește să-și asigure resurse suplimentare, precum generatoare sau panouri solare. Majoritatea populației nu dispune de aceste soluții și resimt din plin consecințele crizei, fapt reflectat în situații precum restricțiile alimentare, cozi lungi și lipsa de produse de bază.

Amnesty International semnalase, încă din 2024, dificultățile severe în accesul la alimente de bază, precum și cozi și lipsuri cronice în distribuție.

Locuitorii insulei trăiesc în condiții marcate de un sentiment de epuizare și de dificultate de a asigura nevoile zilnice. Lipsa energiei afectează activități precum gătitul, păstrarea alimentelor și accesul la servicii medicale, punând în pericol sănătatea și siguranța populației.

Mulți cubanezi afirmă că resimt o stare de epuizare colectivă, cu resurse din ce în ce mai greu de obținut și o situație care depășește limitele confortului obișnuit.

Criza energetică din Cuba continuă să genereze dificultăți majore pentru traiul de zi cu zi, ratificând fragilitatea sistemului economic și infrastructural în contextul sancțiunilor și blocajelor comerciale externe.