România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în indicele global al democrației pentru anul 2024, publicat în februarie 2025 de prestigioasa publicație The Economist. Cu un scor de 5,99, țara noastră a coborât semnificativ față de poziția anterioară, fiind plasată pe locul 72 în lume, fiind în același timp ultima în UE în ceea ce privește calitatea democrației. Evaluarea utilizează cinci criterii: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile.

Contextul clasamentului și evoluția României

România a fost poziționată pe ultimul loc din Uniunea Europeană, fiind retrogradată de la statutul de „democrație deficitară” la categoria „democrație hibridă”. În pozițiile anterioare, țara se afla pe locul 60 în indicii de democraticitate, însă ultimele evenimente politice au condus la această scădere. Raportul indică o urcare a regimului românesc în categoria „hibrid”, o formă de guvernare caracterizată prin influențe autoritare în procesul electoral și restricții ale libertăților fundamentale.

Declinul și motivele principale

Principalul factor menționat pentru această deteriorare a poziției României îl reprezintă anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Alte cauze semnalate de publicație includ interferența Rusiei în alegeri, utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campanie și încălcarea legilor privind finanțarea electorală. Aceasta reflectă o serie de perturbări politico-instituționale din perioada 2024-2025, care au avut impact asupra percepției despre stabilitatea și funcționarea democrației în țară.

Reacțiile experților și opinii

Prof.univ. dr. Radu Carp susține că evaluările sunt influențate de lipsa de informații relevante din partea autorităților române. El afirmă că, din punctul său de vedere, România este mult peste Ungaria în respectarea democrației, dar că oficialii români nu transmit informații clare referitoare la evenimentele din 2024, ceea ce afectează poziția în clasament. El consideră că oferirea unor explicații coerente ar putea îmbunătăți perspectiva țării.

Sergiu Mișcoiu accentuează importanța „peripețiilor politico-instituționale” din ultimii doi ani. El menționează că organizarea defectuoasă a alegerilor, influența forțelor externe și conflictele legale au contribuit la reîncadrarea în categoria „democrație hibridă”. Profesorul afirmă că nu există o soluție magică pentru revenirea în clasamentul superior, dar subliniază importanța respectării principiilor fundamentale ale unei democrații liberale.

Vladimir Ionaș evidențiază faptul că lipsa unui raport clar și concludent în urma anulării alegerilor din 2024 a generat incertitudine și semne de întrebare în societate. Sociologul consideră că schimbarea tendinței actuale va fi dificilă pe termen scurt sau mediu, în condițiile în care instituțiile nu au făcut încă suficiente demersuri pentru a explica pe larg deciziile luate.

Ce înseamnă o „democrație hibridă” și perspectivele de revenire

Indicele definește regimul hibrid ca fiind o formă de guvernare ce combină caracteristici autoritare și democratice. Astfel, țările respective au alegeri, dar adesea acestea sunt influențate de guverne, opoziția este restricționată, iar libertățile civice sunt limitate. Instabilitatea politică și corupția sunt frecvente.

Pentru revenirea în categoria democrațiilor depline, specialiștii recomandă respectarea unor criterii esențiale: stat de drept, alegeri libere și corecte, pluralism real și un sistem economic bazat pe economia de piață și incluziune civico-politică. Aceasta ar permite legitimizarea deciziilor și consolidarea democrației.

Sergiu Mișcoiu menționează că nu există o formulă magică, însă aderarea la valorile fundamental ale democrației liberale – precum alegeri libere, pluralism și stat de drept – ar putea duce la îmbunătățirea poziției în clasament.

Perspective și obstacole pentru schimbare

Vladimir Ionaș avertizează că schimbarea percepției naționale și globale depinde în mare măsură de transparența și argumentele prezentate de autorități. Absența unui raport clar privind anularea alegerilor a generat incertitudine, iar timpul va decide dacă această situație se va putea remedia în viitorul apropiat.

El consideră că, în absența unor dovezi și explicații solide, poziția României în cadrul internațional va rămâne precar, iar eventualele schimbări vor fi lente și lipsite de merite politice evidente. În acest context, credibilitatea procesului democratic și încrederea societății în instituții sunt într-un echilibru fragil.