România trebuie să gestioneze riscurile aduse de digitalizarea rapidă a sectorului financiar-bancar, prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, avertizează oficiali în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală. Inovarea continuă, susținută de dezvoltarea tehnologiilor avansate, include însă și provocări de securitate cibernetică și stabilitate financiară.

Impactul digitalizării asupra sectorului financiar-bancar

Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie la Banca Națională a României, a subliniat că procesul de digitalizare accelerate aduce oportunități de inovare, însă implică și riscuri pentru stabilitatea financiară. În raportul privind stabilitatea financiară, instituția analizează constant aceste riscuri.

Inovația tehnologică și securitatea națională

Dezvoltarea tehnologiilor, în special inteligența artificială, a avut un efect semnificativ asupra sectorului financiar-bancar în ultimii ani. Sectorul privat a avut un rol esențial în această evoluție.

Rîmniceanu a afirmat că tehnologiile avansate, precum IA, au stimulat inovarea în sector, dar și implică riscuri pentru securitatea națională, ținând cont de utilizarea tehnologiilor în sistemele informatice financiare.

Necesitatea unei colaborări naționale pentru securitate cibernetică

Specialista a precizat că integrarea acestor tehnologii trebuie coordonată la nivel național, implicând instituțiile responsabile de securitatea cibernetică și sprijinul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Rîmniceanu a evidențiat importanța colaborării între instituții pentru gestionarea riscurilor și protejarea infrastructurilor critice.

Implementarea legislației europene și întârzierile din România

Reprezentanta BNR a menționat că obiectivele de dezvoltare ale sectorului financiar-bancar sunt stabilite prin strategii ale băncii centrale și reguli europene, dar aplicarea acestor reglementări în practică întâmpină dificultăți.

Ea a explicat că directivelor și regulamentelor UE le este alocată, în general, o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere, însă România nu a valorificat întotdeauna acest interval, din cauza modificărilor legislative sau lipsei responsabilităților clare.

Necesitatea unui plan național coerent pentru securitate și digitalizare

Rîmniceanu a recomandat elaborarea unui plan național clar și cu termene ferme pentru reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică.

Aceasta trebuie să includă obiective precise privind digitalizarea, protecția infrastructurilor critice și stabilirea responsabilităților pentru implementare.

Proiectul „EUROPA CONNECT” și colaborarea europeană

Proiectul „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București, facilitând dialogul cu instituțiile europene.

Seria de evenimente include monitorizarea inițiativelor UE și organizarea de manifestații în București, Bruxelles și Strasbourg.

Partenerii conferinței includ Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.

Provocări și perspective pentru securitatea cibernetică și dezvoltarea digitală

Cristea, adjunct al directorului DNSC, a afirmat că România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne un obstacol major.

Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, a menționat că țara este pe drumul bun, dar are încă de recuperat în domeniu.

Radu Puchiu, de la Institutul Aspen, a subliniat faptul că România trebuie să construiască nu doar o țară digitală, ci o țară dezvoltată, în care tehnologia are un rol clar în procesul de progres.