**Progresul digitalizării în România depinde de modernizarea administrației publice și legislație, afirmă oficialii**

România își continuă eforturile de digitalizare, dar ritmul schimbărilor depinde de reducerea decalajelor între sistemul bancar, administrația publică și cadrul legislativ, conform declarațiilor făcute în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală.

Stadiul digitalizării sectorului bancar și impactul asupra economiei

Reprezentanta Asociației Române a Băncilor a subliniat că sistemul bancar din România este printre cele mai avansate în materie de digitalizare. Progressul în acest sector însă, nu poate fi complet independent și depinde de digitalizarea administrației publice și de implementarea legislației pertinente.

Deși sistemul bancar ai atins un nivel avansat, ritmul completării procesului de digitalizare este blocat de modul în care instituțiile publice își modernizează infrastructura digitală.

Legislație și proiecte de simplificare a proceselor administrative

Un exemplu menționat a fost colaborarea cu autoritățile pentru actualizarea automată a datelor personale ale clienților, eliminând necesitatea deplasării fizice la bancă. Acest proces face parte din eforturile de simplificare a procedurilor administrative, fiind legat de legea 129/2019, care prevede obligația de a actualiza datele pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

Reprezentanta a precizat că, odată integrate toate băncile în proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze pentru actualizări de date. Totuși, existența normelor de aplicare pentru recunoașterea semnăturii electronice simple și avansate reprezintă un obstacol major, fiind așteptate de doi ani.

Provocări legislative și potențialul portofelului digital european

Lipsa normelor de aplicare pentru semnătura electronică afectează procesul de debirocratizare. Sectorul bancar și autoritățile manifestă disponibilitatea de a colabora pentru implementarea portofelului digital european, planificat până în 2026.

Reprezentanta a subliniat, totodată, că dezvoltarea digitală nu poate fi doar despre infrastructură, ci trebuie să includă specialiști, clienți educați în domeniu, securitate cibernetică și politici publice coerente.

Digitalizarea și competențele digitale ale populației

Deși conectivitatea în România este ridicată, cu o poziție excelentă în Europa, doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 56%. Până în 2030, ținta este ca 50% dintre români să dețină competențe digitale de bază.

Experta a recomandat elaborarea unui plan național de acțiuni, care să includă investiții în infrastructuri digitale, resurse pentru adoptare în economie și dezvoltarea competențelor digitale încă din școli. Interoperabilitatea între sisteme constituie, de asemenea, o prioritate majoră.

Ecosistemul digital și relevanța colaborării pentru atragerea investițiilor

Pentru atragerea investițiilor în centre de date AI, este necesară infrastructură, energie, proces rapid de autorizare și resurse pentru talente, clienți și securitate. Controlul datelor și al conectivității devine o componentă esențială pentru controlul asupra Inteligenței artificiale, industriilor și apărării naționale.

Reprezentanta a afirmat că dezvoltarea digitală trebuie să fie rezultatul unui plan național asumat și să implice toți actorii relevanți din sector public și privat.

Contextul și partenerii proiectului „EUROPA CONNECT”

Proiectul „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea politicilor europene și facilitarea dialogului între decidenții din București și instituțiile europene. Acesta include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare și organizarea de evenimente la București, Bruxelles și Strasbourg.

Printre partenerii conferinței s-au numărat Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Constructii, Hidroelectrica și Transgaz.

Provocările în securitatea cibernetică

Reprezentanți din sectorul financiar și autorități au remarcat că, deși România avansează în domeniul securității cibernetice, implementarea practică continuă să reprezinte o provocare. Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie la BNR, a subliniat necesitatea unor acțiuni clare și coordonate pentru consolidarea securității informatice.

A fost evidențiat și faptul că țara trebuie să se concentreze pe crearea unui ecosistem complet pentru digitalizare care să includă talente, infrastructură, securitate și politici publice coerente.