România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de 0,6%, după o perioadă de ajustări structurale și măsuri de disciplină fiscală, susține premierul Marcel Bolojan. În același timp, aderarea la un nou model economic, axat pe investiții și productivitate, a fost intervievată de o recesiune tehnică în primele luni ale anului trecut.

Contextul economic al anului 2024

Premierul a evidențiat că în 2024 au avut loc dezechilibre importante, în ciuda cheltuielilor masive. Potrivit datelor INS, în prima jumătate a anului s-au consemnat scăderi de 0,4% ale PIB-ului în fiecare din primele două trimestre. În aceeași perioadă, deficitul bugetar a fost de aproape 8–9% din PIB, iar deficitul extern a fost de 8,2%. În ciuda acestor stimulente fiscale, creșterea economică reală a fost sub 1%.

Bolojan a explicat că resursele financiare au fost canalizate preponderent către consum și importuri, fără a genera dezvoltare reală. O parte semnificativă a banilor a fost investită în cheltuieli de consum curent și compensarea presiunilor sociale și inflationiste. El a menționat că inflația ridicată a absorbit o parte importantă din impulsul fiscal menținut de creșterea consumului.

Estimările și măsurile de corecție din 2025

De la mijlocul anului trecut, eforturile de disciplină fiscală au început să își arate efectele. În iulie 2025, a fost realizată o corecție economică de aproximativ 1% din PIB, costisitoare pentru societate în termeni sociali. Premierul a admis că această ajustare a avut ca rezultat o frânare a economiei, însă datele indică o creștere încă în jur de 0,6%.

Bolojan a făcut o comparație între cele două modele economice adoptate în perioade diferite. În 2024, s-a bazat pe stimul fiscal mare, cu impact redus și acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025, creșterea s-a menținut aproape de același nivel, diferența fiind că s-a trecut la o disciplină fiscală susținută de investiții reale și factori structurali.

Perspectiva pe termen lung și prioritățile guvernamentale

Premierul a subliniat că stabilitatea bugetară este fundamentală pentru o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung. El a precizat că consolidarea fiscală nu are ca scop un simplu echilibru, ci constituie o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă.

În conferința susținută online, Bolojan a spus că tranziția economică necesară implică o perioadă de contracție temporară, considerată un cost pentru a construi o economie mai solidă și competitivă. El a afirmat că România nu traversează o criză, ci o fază de corecție economică necesară înainte de o revenire sustenabilă.

Anul 2025 s-a încheiat cu o creștere economică de 0,6%, raportată oficial, în contextul unor măsuri de restructurare și consolidare fiscală tranșate de Guvern.