Iranul a anunțat recent iertarea sau reducerea pedepselor pentru 2.108 condamnați, în urma aprobării cererii liderului suprem Ali Khamenei, validată de șeful justiției. Decizia, făcută publică de portalul oficial al sistemului judiciar, marchează o măsură de clemență cu ocazia sărbătorilor naționale și nu se aplică celor acuzați sau condamnați în contextul recentelor revolte.

Decizia de clemență și detalii oficiale

Adjunctul șefului sistemului judiciar, Ali Mozaffari, a afirmat că măsura de grațiere nu vizează persoane implicate în revoltă. Practica eliberărilor și reducerea pedepselor cu ocazia zilei de 11 februarie, care simbolizează victoria Revoluției Islamice, este un obicei anual în Iran.

Contextul protestelor și reacția autorităților

Recomandațiile de clemență au fost emise după o serie de proteste declanșate în decembrie, inițial față de creșterea costului vieții. În ianuarie, manifestațiile au escaladat în demonstrații naționale împotriva regimului.

Autoritățile iraniene au intervenit pentru a dispersa mulțimile în timpul acestor proteste. În bilanț oficial, Teheranul a raportat circa 3.000 de morți, între care membri ai forțelor de ordine și civili, calificând incidentele drept „acte teroriste”.

Controverse și estimări privind numărul victimelor
Organizațiile independente și ONG-urile contestă cifrele oficiale. Agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA) a verificat aproape 7.000 de decese, în mare parte protestatari. Alte surse internaționale estimează că numărul real al victimelor ar putea depăși 30.000, însă informațiile sunt dificil de verificat din cauza blocajului mediatic impus.

Reprimarea mișcării reformiste și arestări recente

În paralel cu decizia de clemență, guvernul iranian a intensificat campania de arestări în rândul reprezentanților mișcării reformiste. Oficiali locali au confirmat reținerea a cel puțin patru membri în ultimele zile.

De asemenea, Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace și aflată în detenție, a primit o nouă condamnare la minimum șapte ani de închisoare. Potrivit susținătorilor săi, sentința include șase ani pentru „adunare și complot împotriva securității naționale” și până la un an și jumătate pentru „propagandă împotriva statului”.

Situația internă este marcată de discuții privind programul nuclear iranian, precum și de tensiuni crescânde cu Statele Unite, după avertismentele repetate ale președintelui american asupra posibilelor măsuri militare în cazul eșecului negocierilor.