Guvernul anunță eliminarea plafonului la gaze naturale de la 1 aprilie 2026, dar va menține un preț administrat. Această măsură ar putea determina noi creșteri ale prețurilor la alimente, impactul fiind resimțit atât de industrie, cât și de consumatori, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Decizia de a elimina plafonul la gaze și eventualele consecințe pentru prețuri

Premierul Ilie Bolojan a declarat că plafonarea la gaze va fi ridicată în 2026, dar va fi înlocuită cu un preț administrat. Pe plan economic, acest lucru ar putea duce la transferul costurilor către industrie și, implicit, către consumatori finali.

Analiza AEI avertizează că aceste costuri suplimentare vor ajunge în prețul produselor alimentare. Se preconizează o creștere a prețurilor la alimente, determinată de costurile energetice crescute în procesarea, transportul și inputurile agricole.

Impactul asupra inflației alimentare în România

Conform celor mai recente statistici Eurostat, în 2025, România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea prețurilor la alimente. Creșterea a fost de 6,7%, dublu față de media europeană de 2,8%. Este cea mai mare rată de inflație alimentară din toate statele membre UE.

Afirmația că prețul administrat la gaze ar putea amplifica scumpirile alimentare se susține prin teoria transferului costurilor de la industrie către consumatori. Acest efect a fost deja resimțit în 2025, iar estimările indică o posibilă creștere a prețurilor gazelor pentru industrie cu până la 15% în acest an.

Estimări despre evoluția prețurilor la gaze și alimentare în 2026

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, subliniază că măsura de a stabiliza prețul gazelor ar putea avea consecințe directe asupra prețurilor la alimente. Estimările arată o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15%, ceea ce ar putea conduce la o majorare de aproximativ 5% a costurilor legate de produse alimentare.

Analiza precizează că aceste costuri suplimentare se vor răsfrânge asupra întregului lanț de producție, de la procesare și transport până la inputurile agricole, precum îngrășămintele și încălzirea serelelor.

Vulnerabilitatea României în 2026 față de zona euro

Banca Națională a României estimează o scădere a inflației totale la 3,7% la finalul lui 2026, după o inflație de 8,6% în 2025. Cu toate acestea, componentele sensibile cum ar fi prețurile alimentelor și energia continuă să înregistreze creșteri sau riscuri mari.

Specialiștii atrag atenția asupra efectelor negative ale creșterii prețurilor gazelor și energiei asupra costurilor procesării, logisticii și inputurilor agricole. În scenariul în care prețul gazelor crește cu 15%, inflația alimentelor în 2026 s-ar putea apropia de 7,5-9%, depășind cu mult nivelul din 2025.

Disparități între România și restul Uniunii Europene

Riscul de a deveni și mai pronunțată diferența de inflație între România și UE este clar. În 2025, România a avut un raport de peste 2,39 ori mai mare decât media europeană la inflația alimentară, iar în 2026, această diferență s-ar putea extinde la 3,1-3,3 ori, în cazul unei creșteri de 15% a prețurilor la gaze.

Această situație ridică probleme legate de competitivitatea economică, echitatea socială și coerența politicilor publice, avertizează specialiștii.

Concluzii și implicații financiare

Una dintre cauzele principale ale creșterii prețurilor în România rămâne dependența de energie, chiar dacă ponderea importurilor de gaze naturale este de numai 7%. Energie mai scumpă, chiar dacă importată în proporție redusă, afectează direct costurile de producție alimentară și, implicit, nivelul prețurilor de pe piață.

Așadar, eliminarea plafonului la gaze și introducerea prețului administrat în 2026 riscă să perpetueze și să intensifice tendințele de creștere a costurilor în sectorul alimentar, ceea ce va afecta în mod direct bugetele consumatorilor și competitivitatea produselor românești.