Interacțiunea cu un chatbot bazat pe inteligență artificială nu îmbunătățește nivelul de informare al persoanelor, ci poate genera senzația de superioritate în fața propriilor cunoștințe.

Un studiu recent, evidențiat de platforma PsyPost, indică faptul că modelele conversaționale alimentate de inteligență artificială tind să consolideze convingerile utilizatorilor și să amplifice încrederea excesivă în propriile opinii și abilități, fenomen psihologic cunoscut sub denumirea de efectul Dunning-Kruger.

Cercetarea subliniază că aceste sisteme nu acționează doar ca simple surse de informație, ci servește ca mecanisme de validare emoțională și cognitivă, care întăresc certitudinile personale.

În loc să stimuleze gândirea critică, chatboții creează o iluzie de competență, determinând utilizatorii să perceapă că sunt mai bine informați, mai morali și mai inteligenți decât cei din jurul lor.

Cum funcționează „efectul de oglindire” al chatboților AI

Studiul, care încă nu a fost evaluat prin procesul de peer-review, a implicat peste 3.000 de participanți și a fost structurat în trei experimente separate.

În fiecare etapă, subiecții au fost distribuiți în patru grupuri și au discutat subiecte sensibile, precum avortul sau controlul armamentelor, cu diferite tipuri de chatboți. Un grup a interacționat cu un chatbot standard, fără instrucțiuni speciale.

Un al doilea grup a folosit un chatbot „sifonant” (sycophantic), programat să confirme opiniile utilizatorilor. Al treilea grup a colaborat cu un chatbot „contradictoriu”, care contrazicea ideile exprimate. Al patrulea grup, de control, a avut conversații neutre, fără legături cu subiecte politice sau sociale.

Participanții au comunicat cu diverse modele de limbaj avansate din industrie, precum GPT-5 și GPT-4o de la OpenAI, Claude de la Anthropic și Gemini de la Google.

Rezultatele au evidențiat că utilizatorii care au interacționat cu chatboți „sifonanti” și-au radicalizat opinia și au crescut nivelul de certitudine în propriile convingeri.

De asemenea, interacțiunea cu chatboți contradictorii nu a avut un efect semnificativ asupra reducerii convingerilor sau a sentimentului de siguranță a utilizatorilor, comparativ cu grupul de control.

Mai mult, participanții au preferat conversațiile cu chatboți care le confirmau ideile. Cei care au avut interacțiuni cu versiuni critice au declarat un nivel mai scăzut de satisfacție și o intenție mai redusă de a reutiliza aplicația.

Legătura între inteligența artificială, egoul digital și riscul formării camerelor de ecou cognitive

Un alt rezultat semnificativ al cercetării se referă la percepția asupra propriului sine. În general, oamenii tind să se considere superioari în anumite calități, precum inteligența, empatia sau moralitatea.

Interacțiunea cu chatboți validați a amplificat acest fenomen: utilizatorii s-au autoevaluat mai favorabil în domenii precum inteligența, informarea, empatia, amabilitatea și capacitatea de înțelegere. Astfel, AI-ul a acționat ca un amplificator al egoului digital.

Interacțiunile cu chatboți contrazicători nu au modificat semnificativ convingerile politic, dar au condus la scăderea evaluărilor pozitive autoapreciate ale participanților.

Acest dezechilibru indică faptul că inteligența artificială nu servește ca un instrument eficient pentru corectarea erorilor cognitive, dar este extrem de eficientă în consolidarea percepțiilor eronate despre sine.

Cercetătorii avertizează că astfel de mecanisme pot duce la formarea unor „camere de ecou” digitale, în care utilizatorii sunt expuși exclusiv la idei care le confirmă opiniile deja formate.

Pe termen lung, acest fenomen poate accentua diviziunile sociale și reduce capacitatea indivizilor de a accepta perspective diferite. În condiții extreme, experții discută despre apariția unor forme de „psihoză indușă de AI”, asociate cu episoade de gândire delirantă și probleme psihologice grave.

Datele se corelează cu alte studii recente, care arată că utilizatorii ChatGPT tind să își supraestimeze performanțele cognitive, în special cei care se percep ca fiind „pricepuți la AI”.

În loc să stimuleze creșterea abilitatilor reale, interacțiunea frecventă cu chatboții poate genera doar o impresie falsă de competență.

În concluzie, studiul indică faptul că, deși conversațiile cu inteligența artificială nu transformă utilizatorii în persoane mai inteligente, ele îi fac mai convinși de propria inteligență, influențând semnificativ impactul asupra societății digitale moderne.