Un studiu realizat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) evidențiază că măsurile de austeritate implementate în 2025 de Guvernul Bolojan au avut un impact semnificativ asupra sistemului de învățământ din România și au crescut inegalitățile sociale și riscul de părăsire timpurie a școlii.

Potrivit analizei, pachetul de reduceri bugetare introdus pentru diminuarea deficitului fiscal a afectat direct sectorul educațional, deja subfinanțat, cu consecințe resimțite în special de elevii proveniți din medii vulnerabile.

Reducerea burselor, comasarea școlilor și supraaglomerarea claselor

Studiul indică faptul că, în 2025, statul a eliminat bursele pentru sute de mii de elevi, a reorganizat peste 500 de unități școlare, a crescut numărul de elevi per clasă și a majorat norma didactică a profesorilor. În același timp, transportul gratuit pentru elevi a fost restricționat.

Conform datelor citate în studiu, peste 345.500 de elevi au pierdut bursele în primele luni ale anului școlar 2025-2026, ca urmare a restructurării sistemului de sprijin financiar. Bursele de merit au fost limitate la 15% din totalul elevilor, față de 30% anterior, iar bursele de reziliență și de performanță au fost eliminate pentru mii de beneficiari.

Specialiștii semnalează că aceste măsuri au fost adoptate prin asumarea răspunderii guvernamentale, fără a se organiza o dezbatere publică extinsă.

Învățământul, afectat în cadrul unui sistem deja fragil și subfinanțat

Studiul FES arată că măsurile de austeritate au fost aplicate într-un context în care România aloca deja educate doar 3,4% din PIB, fiind semnificativ sub media europeană și departe de pragul de 6% stabilit prin legislație.

Analiza evidențiază că România se situează printre statele membre UE cu cele mai mici alocări per elev, ceea ce se reflectă în lipsa investițiilor în infrastructură, materiale didactice și în sprijin pentru elevii proveniți din medii dificile. În aceste condiții, studiul concluzionează că austeritatea nu a remediat disfuncționalitățile, ci a consolidat vulnerabilitatea sistemului educațional.

Rata record de părăsire timpurie a școlii și cheltuieli crescute pentru părinți

Datele indică faptul că România are cea mai ridicată rată de abandon școlar timpuriu în UE, de 16,8%, comparativ cu media europeană de 9,4%. De asemenea, peste 440.000 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu frecventează sistemul de educație.

Studiul relevă totodată că, în ultimii ani, costurile educației suportate de părinți s-au triplicat, ajungând la aproape 10.000 de lei anual pe copil. Potrivit datelor analizate, 87% dintre familiile cu venituri mici nu pot acoperi aceste cheltuieli, ceea ce face din accesul la educație o problemă majoră de echitate socială.

Leziuni din austeritatea trecutului neînțelese și învățate

Studiul compară perioada de austeritate 2010-2013, când măsuri similare au condus la dispariția a peste 700.000 de elevi din sistem. Specialiștii avertizează că efectele acestor decizii persistă și în prezent, manifestându-se prin deficit de forță de muncă specializată și migrație masivă. Repetarea aceluiași model de austeritate în domeniul educației riscă să aibă consecințe pe termen lung similare.

Un alt aspect semnalat de studiu indică faptul că România se află pe ultimul loc în UE la investiții în cercetare și dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB, comparativ cu media europeană de peste 2%. Lipsa finanțării pentru învățământ și cercetare limitează capacitatea țării de a inova și de a dezvolta o economie competitivă.

Concluzia clară a analizei este că măsurile de austeritate impuse în domeniul educației de Guvernul Bolojan pot genera costuri economice și sociale majore pe termen lung, precum părăsirea timpurie a școlii, sărăcie și migrație.

Specialistul recomandă:

• Sectorul educațional, „prioritate” pe lista reducerilor guvernamentale, cu proteste anticipate ale sindicatelor: „Riscă să declanșeze o criză fără precedent”
• Daniel David a declanșat nemulțumirea profesorilor, după ce le-a transferat responsabilitatea pentru analfabetism: „Declarații defăimătoare și ofensatoare”
• Studenții protestează masiv împotriva Legii Bolojan / 44.000 de tineri, fără sprijin financiar